ZIUA PORUMBULUI

 

Nicolae Sitaru, președintele APPR, la „Ziua Porumbului” – Orezu 2021, ediția a XII-a:

Anul 2021 este un an bun pentru fermieri și, din fericire, prețurile ne ajută să obținem o rentabilitate bună

 

Organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România sub egida „Mândru că sunt fermier”, găzduit de SC. ELSIT COM. SRL cu sprijinul Bayer Crop Science, care a asigurat tehnologia și produsele de combatere a buruienilor din platforma de la Orezu, evenimentul a reunit și anul acesta fermierii în câmp, pentru a analiza comportamentul celor 63 de hibrizi de porumb. Acesta este unul din cele mai importante evenimente din agricultura românească la care au luat parte 17 companii, care au prezentat semințe și îngrășăminte foliare.

Sub directa organizare a fermierului Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, evenimentul a devenit unul prietenos de-a lungul timpului, fiind fermieri care își dau întâlnire aici pentru analize și dezbateri privind cultura de porumb.

Nicolae Sitaru: „Mă bucur că se întâmplă lucrul acesta, pentru că mai și învățăm, vedem hibrizi noi, iar oamenii sunt dornici să iasă, să se întâlnească cu alți fermieri pentru a discuta, a face schimb de experiență privind cultura (…)

SONY DSC

Anul 2021 este un an bun pentru fermieri și, din fericire, prețurile ne ajută să obținem o rentabilitate bună nu numai a culturii de porumb, ci și a celorlalte culturi de grâu, rapiță și floarea soarelui. Pentru marea majoritate a fermierilor din zonă anul acesta va compensa necazurile provocate anul trecut, dar nu pentru toți, pentru că sunt destui fermieri îndatorați și le trebuie mai mulți ani ca acesta pentru a-și reveni. Sperăm să fie în continuare ani buni (…)”

Poaia a făcut diferența

Costin Telehuz, președintele ACCPT Ialomița: „Despre 2021 putem să spunem două lucruri: păioasele și rapița au fost sub așteptări sau sub cum arătau, însă în ceea ce privește producția de porumb a fost peste așteptări, nu cu mult, având în vedere că nu a mai plouat de câteva luni. Porumbul ne-a arătat că trebuie să avem încredere în el și a rezistat bine, iar producțiile sunt decente și spun acest lucru pentru că noi estimam lanurile undeva la o producție cuprinsă între 7 și 9 tone la hectar și ele dau între 8 și 11 tone la hectar, depinde de zone, pentru că o ploaie bună în anumite zone a făcut diferența. Comparativ cu anul trecut, la noi în fermă, media de producție la hectar a fost undeva la 3,8 tone mult sub ce știm noi să facem, dar a fost un an care ne-a arătat că se poate întotdeauna mai rău.”

Din punct de vedere al rentabilității, anul acesta este unul profitabil pentru cultivatorii de porumb, însă „gaura” produsă anul trecut de seceta pedologică se va recupera în cel puțin trei ani de acum înainte. Există și o problemă cu care s-au confruntat fermierii cultivatori de porumb, respectiv dăunătorii, iar unul dintre aceștia este „ostrinia nubilalis”, despre care Costin Telehuz susține că a avut deja trei generații, în anumite zone a apărut chiar a patra, acesta fiind un prim semn rău pentru anul viitor. „Clima a favorizat acest dăunător și dacă nu a reușit să facă pagube mari anul acesta, există posibilitatea de a le produce anul viitor. Există tratamente împotriva lui, însă sunt foarte greu de aplicat pentru că se dau târziu în vegetație și sunt destul de scumpe, dar nu aceasta este problema, pentru că este o afacere și trebuie să investești. Este greu de detectat atacul și este dificilă de făcut combatarea la timpul potrivit. Este o problemă care deși în primă fază nu provoacă pierderi mari în producție, provoacă pierderi totale dacă reușește să strice calitate produsului și să provoace prezența aflatoxinelor în porumb”, a explicat președintele ACCPT Ialomița.

Fermierul a mai spus că „Ziua Porumbului” este cel mai mare eveniment destinat fermierilor, fiind organizat de o asociație de fermieri și găzduit de un fermier, fiind de altfel o rețetă care pare că are succes fiind a XII-a ediție, de referință și pentru alții.

Noua paradigmă privind green deal-ul

În România porumbul se cultivă pe o suprafață de 2,5 milioane hectare, cu un potențial de producție la nivel național care nu a fost atins, dar performanța, genetica și soluțiile tehnologice pe care le avem astăzi pot ajuta fermierii să atingă producții mult mai mari decât cele înregistrate în prezent. Producția medie estimată în România, pentru anul acesta, este cuprinsă între 6,5 și 7 tone/hectar, iar cea de la nivel european undeva la 8,5-9 tone/hectar, în anii buni depășind chiar aceste cifre. Potențialul de producție nu a fost atins și din cauza lipsei unui sistem de irigații bine pus la punct care afectează cultura, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Ministerul Agriculturii vine în ajutorul fermierilor prin punerea la dispoziți a unor scheme de sprijin și a unor programe cu finanțare europeană sau din bugetul național.

Adrian Oros, ministrul agriculturii: „Scopul nostru este să-i ajutăm pe fermieri, pentru că toate schemele de sprijin și programele pe care le dezvoltăm, fie că sunt din bani europeni, fie că sunt cu bani de la bugetul național, le facem împreună cu marile asociații, iar una dintre principalele asociații care vine frecvent la noi atunci când discutăm este și APPR-ul, reprezentat de domnul Sitaru. Noi lucrăm anul acesta la programul strategic pentru perioada 2023-2027, pentru că vom avea doi ani de tranziție și principala provocare, atât pentru noi cât și pentru fermieri, o reprezintă acele eco-scheme (…) Teoretic, banii sunt aceeași, doar că 25 la sută din sumă va fi cheltuită pe aceste eco-scheme în viziunea noii paradigme privind green deal-ul, adică mai durabilă, mai prietenoasă cu resursele și cu mediul. Preocuparea principală este să nu pierdem acești bani fiind în pilonu I. Dacă nu sunt absorbiți, se pot pierde (…) Exsersăm mai multe tipuri de eco-scheme, parte din ele sugerate de asociațiile de fermieri, în așa fel încât să avem pentru fiecare zonă din țară, pentru fiecare tip de activitate din agricultură, eco-scheme care să fie accesate de fermieri și sumele dedicate pilonului I să fie absorbite în totalitate (…) Pentru pilonul II sunt aceleași nevoi ca și pentru perioada de tranziție, adică avem nevoie de întinerirea forței de muncă, de finanțare a zonei rurale, de forță de muncă mai calificată și mai responsabilă, deci sunt câteva priorități pe care le-am desprins anul trecut când am făcut analiza SWOT și pe care le-am prins în programul de tranziție”.

Sistemul de irigații, departe de visurile fermierilor

Cel mai important pentru fermieri, pentru cultivatorii de cereale, este gestionarea apei pentru irigații, apa ca resursă, nu doar pentru agricultură. Știm cu toții, dar mai ales fermierii, că în ultimii 30 de ani s-a investit foarte puțin sau în unii ani chiar deloc pentru reabilitarea infrastructurii de irigații. Reprezentantul Ministerului susține că vina este comună, atât a autorităților cât și a fermierilor, pentru că au fost ani foarte buni, când a plouat și atunci nu a exista interes din partea acestora pentru refacerea acesti sistem. „În 2017, când s-a demarat programul de reabilitare a sistemului de irigații, sumele disponibile de la bugetul național au fost foarte mici. Noi le-am dublat anul acesta, dar tot mici sunt. Este un segment unde sunt necesare sume foarte, foarte mari, miliarde de euro ca într-un timp foarte scurt să reușim să refecem tot ce înseamnă infrastructura de gestionare a apei. Există soluții, panourile solare care pot fi montate fie pe suprafața apei, fie pe cea a canalelor, astfel încât să avem o energie ieftină și verde cu care să putem împinge apa acolo unde este nevoie. Costul nu este generat de consumul de apă, ci de cel al energiei care este foarte scump”, a explicat ministrul Adrian Oros.

Bayer, partener principal

Cea de-a XII-a ediției a Zilei Porumbului a fost posibilă cu sprijinul companiei Bayer, partener de nădejde în organizarea acestui eveniment. Cultura de porumb este una dintre principalele culturi pe care o are în atenție, fiind cultura căreia îi alocă cele mai multe resurse. La nivel mondial compania Bayer investește 3,2 miliarde de euro în cercetare, mare parte merge către cercetarea culturii porumbului, către genetică. Șase hibrizi noi au fost prezentați pe platforma de la Orezu. Totodată, Bayer investește și în produsele de protecție a plantelor, deoarece Comisia Europeană a stabilit standarde tot mai înalte în această direcție.

Petronela MOROIANU

 


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate