Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Vechi hărţi cu teritorii româneşti
În anul 2021, în Patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii au intrat 7 lucrări cartografice care s-au dovedit a fi tipărite în diferite atlase publicate de Orthelius Abraham (1527-1598), gravor de hărţi şi negustor, Willem J. Blaeu (1571-1638), fondator al casei de cartografie la Amsterdam, în 1612, şi Jan Jansson/Jansonius, care publică, în anul 1638, la Amsterdam, prima ediție a atlasului cartografic Novus Atlas.
Dovedirea autenticităţii lor s-a făcut în etape, într-un plan bine organizat. O primă etapă în procesul de verificare a fost organizarea unui set de întrebări bazate pe principii logice, ale căror răspunsuri să faciliteze identificarea criteriilor de originalitate. Astfel, la verificarea suportului de hârtie şi a tipului de imprimare s-a constatat: prezenţa patinei nobile – semnele care arată vârsta obiectului: îngălbenire naturală, anumite pete ş.a. -, a unor urme lăsate de contactul cu apa; că hârtia este confecţionată manual prin prezenţa liniilor de apă orizontale şi verticale – semne ale manufacturii; dimensiunile generoase ale colii de hârtie, lungimea fiind în medie de 25 de cm, iar lăţimea de 40 de cm, alături de oglinda paginii şi marginile extreme ale gravurii. Acestea au dus la concluzia că reproducerea nu este actuală sau contemporană, ci aparţine, ca tip, secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea. Întărirea constatărilor s-a făcut şi după tipul şi dimensiunea literei, care corespund perioadei istoriei moderne a tiparului, folosirea tipăririi prin presare, care a condus la existenţa denivelărilor dintre câmpul suportului netipărit şi oglinda foii tipărită. Însumând aceste răspunsuri am ajuns la concluzia că aceste obiecte sunt autentice. Urmând parcursul cercetării, am studiat posibila apartenenţă a documentelor, încercând să refac parcursul lor de la proprietari până la prezenţa lor în depozitul muzeului. Pentru identificarea proprietarilor, am studiat colecţia de documente manuscris ale instituţiei muzeale şi am descoperit că hărţile făceau parte din fondul de obiecte personale ale doamnei Ileana Stoianovici, descendentă a mai multor familii de boieri, moşneni şi negustori din zona Olteniei şi Câmpia Bărăganului. Astfel, cele 7 hărţi au fost găsite ca fiind notate pe mai multe oferte datate 1959-1964, adresate Muzeului de Istorie din Ploieşti, Academiei Republicii Populare Române Bucureşti şi Muzeului de Istorie din Constanţa.
Pentru confirmarea clară a autenticităţii s-a colaborat şi cu specialiştii Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţilor Vechi, în urma căreia s-a primit o nouă confirmare a autenticităţii, alături de informaţii istorice privind tipărirea lor şi sursele care confirmă acest lucru.
Lucrările cartografice sunt de o importanţă deosebită prin conţinutul lor, autori şi vechime. Hărţile prezintă ţinutul Transilvaniei şi ţările aflate pe cursul Dunării de la izvoare până la vărsare şi sunt publicate de Orthelius, Blaeu şi Jan Jansson, printre primii cartografi care au tipărit, în cadrul unor atlase, la o scară mai largă, hărţi ale Transilvaniei şi Dunării în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Lucrările sunt realizate prin gravare în cupru şi tipărire, regăsindu-se în diferite ediţii ale atlaselor.
Una dintre cele mai vechi, o hartă tipărită în anul 1566, poate fi văzută în expoziţia temporară Carte Veche. Istorie tipărită, deschisă în prezent la Muzeul Naţional al Agriculturii.
Muzeograf, Andreea PANAIT