Valentin Turiga, primarul comunei Dridu: “Până în 2024 întreaga comună va avea toate drumurile asfaltate”

 

 

Primarul comunei Dridu, Valentin Turiga, este printre cei mai longevivi edili în funcție, cu cinci mandate încheiate. Două decenii în fruntea unei comunități care l-a creditat cu încredere o dată la patru ani. A câștigat respectul oamenilor și l-a rândul său i-a respectat pe cetățenii care i-au fost alături, care l-au sprijinit în toate demersurile și cărora li s-a dedicat timp de atâția ani cu responsabilitate și devotament.

A venit vremea să iasă în fața oamenilor și să le prezinte toate activitățile pe care le-a desfășurat, toate proiectele pe care le-a implementat în toți acești ani, investiții care au schimbat în bine fața localității Dridu. „Nu pot spune că a fost greu, dar nici ușor. Când duci în spate responsabilitatea unei întregi comunități care știi că și-a pus toată încrederea și speranța în tine pentru a „scoate la lumină” locul numit „acasă”, nu are cum să fie ușor. Dar, cu implicare, cu responsabilitate și devotament, am reușit să intrăm în linie dreaptă”, a declarat primarul Valentin Turiga.

  • Sunteți primar din 2000. Așadar, douăzeci de ani bătuți pe muchie. Vă mai aduceți aminte, domnule Turiga, cam cum arătau cele două sate ale comunei înainte ca dridenii să pună piciorul în prag și să spună că le trebuie alt primar?

  • Toaletele erau în curte, şcolile erau într-un stadiu avansat de degradare, nu era asfalt, nu era apă, nu era canal, nu era nimic. Eram o comună uitată în timp, iar pentru mine a fost clar că nu puteam rămâne la acel stadiu și când am pornit pe drumul acesta, al administrației, mi-am dorit să dezvolt comunitatea, să fim altfel, să avem o viață mai bună. Cred că am reușit după atâta timp să aduc „lumină în Dridu”, și mă refer aici la investițiile pe care le-am făcut în toți acești ani. Nu poți face totul dintr-o dată, oricât de mult mi-am dorit, dar pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, am construit ca astăzi să fim unde suntem. Eu am avut șansa să fiu și viceprimar și atunci nu am intrat în Primărie ca un necunoscător într-ale administrației, iar acest lucru m-a avantajat. Nu pot să spun că a fost ușor, dar nici greu. Când te pui în slujba oamenilor trebuie să o faci cu responsabilitate, cu implicare și devotament. Au fost foarte multe lucruri pe care le-am făcut în cele două sate, pentru că traiul la țară este greu și atunci oamenii au nevoie de condiții decente pentru a-și ușura viața.

Le-am spus celor de la RAJA că nu pot trece cu sistemul de alimentare cu apă prin Dridu dacă nu vom fi prinși imediat în proiect”

  • În mediul rural, infrastructura de utilități reprezintă o problemă. Să le luăm pe rând. Care este acum situația la dumneavoastră în comună privind rețeaua de apă potabilă și rețeaua de canalizare?

  • Dridu are rețea de apă funcțională în proporţie de 70 la sută şi rețea de canalizare în procent de 57 la sută. Pot spune că m-am zbătut și am reușit ca Dridu să intre mai repede decât se preconiza pe sistemul acesta de alimentare cu apă şi canal. Asta pentru că în prima fază noi am avut un proiect de 1,5 km de rețea de alimentare cu apă, dar în strategia operatorului nu intrau comunele pe finanţare, ci doar oraşele. Așa au intrat Fierbinţi, Căzăneşti, Ţăndărei și Feteşti. În momentul în care s-a luat decizia să se înfințeze clusterul Dridu-Fierbinţi, cel care a făcut studiul de fezabilitate a gândit o staţie de epurare care trebuia să deservească celelalte două localităţi, dar Dridu să intre în proiect mult mai târziu. Și atunci, mi-am impus punctul de vedere şi le-am spus că nu se poate trece cu sistemul de apă epurată prin localitate dacă Dridu nu va avea canalizare. Așa a ajuns Dridu în proiect și așa a intrat și operatorul RAJA Constanţa în Dridu, care s-a ocupat de realizarea investiţiilor.

În cel mult patru ani Dridu va avea rețea de gaze naturale”

  • Rețeaua de alimentare cu gaze naturale?

  • Pe partea de gaz, noi am avut inițial un proiect Dridu-Fierbinţi-Moviliţa pentru care trebuia să înceapă execuţia în 2012. Studiul de fezabilitate a fost depus de mine la Ministerul Economiei, care s-a ocupat de partea de licitaţie. Cel care trebuia să execute lucrarea, Gaz SUD, a intrat în insolvenţă şi nu a mai terminat. Pentru mine este foarte simplu ce am de făcut. Nu trebuie să mai plătesc un studiu nou. Este vorba de o reactualizare a studiului la indicatorii tehnico-economici actuali, la numărul de populaţie şi la investiţiile ce se pot realiza în zonă. Avantajul este că punctul de racordare se află la Dridu și indiferent ce soluţie ar fi, totul trebuie să treacă pe la noi. Eu spun că în cel mult patru ani Dridu va avea rețea de gaze naturale funcțională.

Nu va rămâne nici un stâlp fără lampă cu led în Dridu”

  • În 2018, când a fost cod roșu de viscol, comuna Dridu a fost afectată din punct de vedere al rețelei electrice. A fost reabilitată de atunci? Ați făcut vreun demers în sensul acesta?

  • Bineînțeles, pentru că, într-adevăr, în 2018, când s-a produs îngheţul și s-a format polei, oamenii au rămas fără curent câteva zile și s-a intervenit cu generatoare, o mare problemă având-o Dridu Snagov, unde nu era reabilitată reţeaua. Prin demersurile pe care le-am făcut ulterior, am reușit să reabilităm iluminatul public, adică am înlocuit câțiva stâlpi, am înlocuit cablul electric cu unul modern, există un transformator îmbunătăţit şi acolo nu vor mai fi niciodată probleme. Aproximativ cinci sute de locuitori au fost afectați de această problemă, care acum este rezolvată. Mai mult decât atât, pentru modernizarea iluminatului public stradal, acolo unde nu am reușit încă să intervenim, am depus pe Fondul de Mediu un proiect, la AFM. Cert este că nu va mai rămâne nici un stâlp fără lampă cu led în Dridu.

  • Marea asfaltare a sosit și în satele ialomițene, care ani de zile au înotat în noroi. Nu putea să lipsească Dridu din acest mare proiect, care pentru părinții noștri era doar un vis. Vorbiți-ne, așadar, despre infrastructura de drumuri. Câți kilometri de asfalt s-au întins de-a lungul celor două sate și ce mai urmează?

  • Avem un proiect mare de asfaltare, pentru 9 km de drumuri. Este un proiect mare și din punct de vedere al valorii acestuia, pentru care avem o cotă de cofinanțare de vreo 20 de miliarde de lei vechi. În această perioadă, am avut și un proiect de atribuire locuri de casă pentru tineri, conform Legii 15. Mulţi n-au înţeles că din cauza legislaţiei şi a documentelor ce trebuie întocmite nu se poate face totul pe rapid înainte și, repet, nu pentru că nu vreau eu. Am reuşit acum să aprobăm Planul Urbanism Zonal, să facem cărţi funciare, cum spune legea, pentru fiecare lot în parte. Întocmim cărţi funciare şi pentru străzile care vor fi în zona respectivă şi pentru spaţiile verzi. Suntem în procedură de achiziţie a unui studiu de fezabilitate, pentru că dacă dăm locurile de casă trebuie să asigurăm în primă fază drumurile pietruite şi după aceea să vii cu asfalt, racordarea la reţeaua electrică, pentru că nu este nici iluminat public în zonă. Aceasta ar fi în prima fază. După aceea, va trebui făcută şi racordarea la rețeaua de alimentare cu apă, dar nu va fi o problemă, pentru că rețeaua este foarte aproape de această zonă. În ceea ce privește drumul comunal Dridu-Snagov, din cei 4 km cât este lungimea, s-au asfaltat 3 km, drumul principal. Acum se va asfalta alt drum, care porneşte de la Biserică în satul Dridu. Cert este că până în 2024 întreaga comună va avea toate drumurile asfaltate.

  • Nu sunt un nostalgic, ba dimpotrivă. Dar, nu pot să uit că acum treizeci de ani în Dridu funcționa o secție de producție sub marca Camping Urziceni, acolo unde foarte mulți drideni aveau un loc de muncă sigur și chiar bine plătit. Așadar, ce ne facem cu investitorii, domnule primar?

  • Toată lumea vorbeşte că trebuie atraşi investitori pentru a crea locuri de muncă. Dar asta este greu peste tot, mai ales în condiţiile de acum. Vedem că şi în alte zone, propice pentru investiţii, oamenii s-au retras. Eu am avut acest proiect în plan dintotdeauna, chiar dacă nu am vorbit despre el. Atragerea investitorilor reprezintă o prioritate pentru administrația locală și nu am cum să-l pun în aplicare decât dacă pun în valoare Barajul de la Dridu, pentru a-l aduce într-un orizont de dezvoltare turistic. Avem şi o Mănăstire în zonă, nişte situri arheologice (să nu uităm că Dridu este încărcat de istorie) care pot fi la un moment dat incluse într-un circuit turistic și așa poate ne vom dezvolta mai mult și pe partea aceasta. Nu multe și nu lucruri imposibil de realizat. Unele depind de noi, de autoritatea locală, altele de oamenii care vor să vină și să se „așeze” aici.

Cea mai bună investiție pe care o poate face cineva este în educația copiilor”

  • Înainte de a fi primarul dridenilor, ați fost, dacă nu mă înșeală memoria, profesor. Așa că, educația a fost un domeniu care douăzeci de ani v-a fost la suflet. Haideți să vedem ce, cum și cât?

  • Eu sunt cadru didactic de profesie, iubesc școala și iubesc copii. Cea mai bună investiție pe care o poate face cineva este în educația copiilor, pentru că ei sunt viitorul. Crearea de condiții la școală a fost unul dintre dezideratele mele. Copii trebuie să beneficieze de utilități și să aibă tot ce le trebuie ca să poată învăța. La Școala cu clasele I-IV investiția a fost făcută prin PNDL și a vizat reabilitarea și modernizarea clădirii prin amenajarea de grupuri sanitare interitoare, anvelopare, montarea unei centrale și înlocuirea pardoselii, astfel că elevii care o frecveantează au condiții bune de învățare. Și Şcoala Mare, cum îi spunem noi în Dridu, a fost reabilitată prin Banca Mondială. Am montat și aici o centrală pe lemne pentru încălzirea copiilor iarna, investiție pe care o am în vedere și pentru celelalte unități de învățământ de la noi, care acum folosesc sobe cu lemn. La grădiniţa care funcționează în Şcoala de la Moară, acoperişul a fost schimbat. Urmează o perioadă mai deosebită din toamnă, de la deschiderea anului școlar, pentru că trebuie avute în vedere anumite aspecte de distanțare fizică, de protejare a copiilor și cadrelor didactice. Nu este complicat pentru noi, fiindcă suntem pregătiți cu tot ce este nevoie. Va fi complicat pentru copiii care nu mai pot interacționa și socializa așa cum au fost obișnuiți.

  • Dacă ar fi să mă întrebați pe mine, v-aș răspunde sincer: niciun laptop sau vreo tabletă nu poate înlocui vreodată în procesul de învățământ un profesor sau un învățător. Dar, trebuie să ne adaptăm vremurilor. Pentru sistemul online de învățare ne-am gândit să le cumpărăm copiilor tablete, unele performante, astfel încât toți să aibă acces la educație. Nu le luăm doar de dragul de a le cumpăra, ci trebuie să le fie lor foarte utile. Mai mult decât atât, dacă într-o familie sunt 2-3 copii la școală, toți vor primi aceste tablete, ca să nu stea unul după celălalt. Vom face tot ce depinde de noi ca să le asigurăm tot ce este nevoie și să nu existe probleme de învățare. Pentru că sunt și copii care nu au acces la internet, vom găsi o soluție. Ideea este că absolut toți copiii vor primi aceste tablete, ca să nu existe diferențe între ei. Investim în copii, investim în educația lor pentru că ei sunt viitorul. Nicio cheltuială în aces sens nu este inutilă.

  • Fiindcă ați adus vorba de cheltuieli, haideți să vedem, în mare, cam câți bani înghite educația educația copiilor din Dridu.

  • Dacă e să ne gândim la bunuri şi servicii, vorbim despre bani pentru lemne, pentru curent, pentru apă şi canal, pentru tot ce este necesar ca unitatea să funcționeze, bani care au fost acordați unităților de învățământ de Primărie, pentru a-i gestiona în această direcție. În rest, a rămas partea cea mai grea, cea cu investițiile. Dacă vorbim de investiții, vă pot spune că Grădinița noastră din Dridu a fost printre primele unități care a beneficiat de grupuri sanitare interioare, iar acest fapt s-a concretizat când am venit prima dată primar. Am început cu Grădiniţa de la Dridu Movila, unde erau două grupe, pe urmă a fost corpul de şcoală de la Dridu Moară, unde şi acolo am făcut toalete interioare. A urmat unitatea din Dridu Snagov, unde în perioada aceea a funcţionat o clasă cu predare simultană şi o grădiniţă, dar a rămas doar clasa cu predare simultană, reducându-se numărul de copii. Cert este că în toate şcolile s-au făcut lucruri bune, care au schimbat în bine modul de funcționare. În continuare, însă, este loc de mai bine.

  • Școală școală, dar copiii ce fac în timpul lor liber?

  • Ne-am gândit și la acest aspect. Avem amenajate trei locuri de joacă pentru copii, parcuri mai bine zis, două în Dridu şi unul în Dridu Snagov. Cel din Dridu Snagov a fost realizat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ialomiţa, celelalte două le-am făcut cu bani din bugetul local. L-am finalizat în 2017, pe cel din centru, în 2018 pe cel de la Dridu Moară și în 2019 pe cel realizat prin ADI Ialomiţa.

  • În plus, am amenajat un teren de tenis şi de minifotbal în centrul comunei, unul chiar lngă parcul de copii din Dridu Moară. Da, le-am creat copiilor condiţii de joacă şi de recreere adecvat, pentru că spaţiul nu arăta conform, era plin de buruieni şi alte lucruri care nu încadrau cu zona respectivă.

Centru medical la Dridu nu va rămâne doar un proiect pe hârtie”

  • Pe când un centru medical în Dridu? Este ca un vis mai vechi al dumneavoastră. De ce nu a fost o reușită până acum?

  • Da, este un obiectiv al meu pe care doresc să-l fac pentru oamenii din Dridu și nu va rămâne doar un proiect pe hârtie. Să fie un loc unde să vină un medic care să asigure consultaţii pentru partea de kinetoterapie şi chiar are cine să lucreze pe acest domeniu, pentru că avem un medic care locuieşte chiar în comuna noastră. O să-i punem la dispoziție tot ce are nevoie, astfel să-și poată face treaba în bune condiții. Poate să vină chiar și un chirurg care să trateze anumite plăgi care nu necesită internare, astfel, oamenii nu vor fi nevoiţi să mai meargă în altă parte. Poate să vină un reumatolog. În planul meu apare și un RMN, de care oamenii ar avea mare nevoie. Noi avem un Centru de Permanenţă cu cinci medici care deservesc localitatea, dar acest proiect cu centrul medical ar fi benefic pentru toată lumea. Medicii din acest Centru lucrau de la 3 până dimineaţa la ora 7, iar în week-end permanent, 24 din 24. E un centru realizat tot în mandatul meu. Prima dată a mai fost înfiinţat în 2003, pe urmă nu ştiu prin ce legislaţie a fost desfiinţat şi am reuşit să-l reînfiinţez. În Ialomiţa este singurul Centru de Permanenţă din mediul rural care funcţionează.

Tată, vânăta dacă n-o mângăi, nu crește”

  • Vinetele de Dridu erau arhicunoscute de toți românii (și nu numai, că Ceaușescu exporta într-o veselie) în urmă cu vreo patruzeci de ani, chiar și în următorii zece ani după Revoluție. Nu pot să-l uit pe moș Dimache, om la 72 de ani prin 1987, responsabil peste cultura de vinete la CAP Dridu, care mi se confesa: „Tată, vânăta dacă n-o mângăi, nu crește”. Subtil moșul, dar eu am făcut-o pe naivul, ca și cum n-aș fi înțeles. „Ei, nu-nțelegi! S-o pui în pământ când e vremea ei, s-o uzi când nu dă Dumnezeu ploaie, s-aduni gândacii de Colorado cu mâna dacă e nevoie, chiar și s-o ștergi de praf (da’ p-asta să n-o scrii) când trec ăia de la partid cu mașina pe acolo”. Așadar, poate să revină vânăta de Dridu pe tarabele românilor din țară dar și pe mesele europenilor?

  • Da, poate. Dridenii cultivă în continuare vânăta, dar trebuie să fie stimulați, ca și atunci, că nu cultivau ei vinete de dragul lui Ceaușescu, ci pentru că erau bine plătiți. Dar, pentru aceasta, nu numai pentru drideni, ci pentru toată această zonă legumicolă din vestul județului, este nevoie de un sistem de colectare a legumelor, de o fabrică de procesare a acestora. Aceasta ar fi o investiție care ar putea să-i ajute pe producători, să genereze locuri de muncă, dar și taxe plătite la buget. Aceasta nu depinde însă în totalitate de primărie. Ce putem noi face la nivelul administrației locale este să asigurmă infrastructura adecvată: drumuri asfaltate și ușor accesibile, apă curentă și rețea de canalizare, dar, mai ales, rețea de gaze naturale. Și atunci sigur că va veni cineva să facă investiţia aceasta, sigur că și dridenii vor reveni la sentimente mai bune și nu-și vor mai vinde legumele pe marginea șanțului.

Viceprimarul Marian Petre, omul potrivit la locul potrivit

  • Omul potrivit la locul potrivit, domnule primar. Marian Petre este viceprimar al Dridului de 12 ani. Mai puțin decât dumneavoastră ca primar, dar trei mandate înseamnă mult…

  • Marian Petre este unul dintre cei mai apreciați oameni din administrația comunei Dridu. El este omul care intră în contact permanent cu dridenii. Este mâna mea dreptă, este mâna dreaptă a Consiliului Local. Dar, îl las pe dânsul să vă spună cam ce înseamnă să fii viceprimar într-o comună ca Dridu.

Fișa postului pentru viceprimarul Marian Petre este una lungă, însă el susține că face față cu brio cerințelor, mai ales că are în spate un coordonator cu experiență și la fel de implicat în viața oamenilor. “În fiecare zi ai câte ceva de făcut, trasat ca sarcină cu o zi înainte, dar şi lucruri neprevăzute, de zi cu zi, care apar şi care trebuie rezolvate. Suntem peste 3 mii de locuitori şi în fiecare zi apar alte probleme, pentru care trebuie să găsim soluții. Dacă v-aș spune că le-am rezolvat pe toate, aş minţi, însă încercăm să ne achităm de sarcini și să-i ajutăm pe toți cetățenii în slujba cărora noi ne aflăm. Mă ocup de tot ce înseamnă spații verzi, de depozitarea necontrolată a deșeurilor, de supravegherea anumitor lucrări, de tot ce se poate”, ne explică viceprimarul Marian Petre.

Acesta mai spune că lipsa fondurilor afectează buna desfășurare a investițiilor necesare localității, însă eforturi se depun din toate părțile, astfel încât totul să funcționeze așa cum trebuie. „Sunt de trei mandate viceprimar şi până să vin la Primărie, să fiu efectiv aici şi să cunosc lucrurile îndeaproape, credeam că la Primărie e un sac cu bani de unde vine şi se înfruptă primarul şi viceprimarul şi fac ei ce vor și cum vor. Ei bine, nu e deloc așa! Facem ceea ce trebuie, ceea ce stabileşte Consiliul Local și ceea ce vor oamenii. La momentul acesta suntem în lucru cu proiectul de apă și canal și pot spune că, raportat la alte localităţi, stăm foarte bine. Și la capitolul asfaltare am avansat, mai ales că avem peste nouă kilometri de drumuri publice în lucru”, a conchis Marian Petre.

Mesajul primarului Valentin Turiga către drideni

IN CHENAR, DREAPTA JOS

Stimați cetăețeni!

Când am preluat funcția de primar al comunei Dridu eram cu toți aproape fără speranță că mai putem ieși la lumină. Anii au trecut, dar cu muncă, responsabilitate, implicare și devotament am reușit să intrăm în linie dreaptă cu multe dintre investiții și mă refer aici la demararea lucrărilor de asfaltate, la racordarea noastră la rețeaua de alimentare cu apă și la canalizare, la modernizarea iluminatului public stradal, a unităților de învățământ, a spațiilor de joacă pentru tineri și multe altele, obiective extrem de importante pentru o comunitate rurală. Am o echipă foarte bună cu care lucrez și cărora le mulțumesc pentru implicarea, responsabilitatea și devotamentul pe care îl au față de cetățean și actul administrativ.

Mai mult decât atât, vă mulțumesc dumneavoastră pentru răbdarea de care ați dat dovadă de-a lungul acestor ani, pentru toată încrederea acordată și vă promit că această localitate în fruntea căreia mă aflu, va fi una europeană!

Pentru mine a contat foarte mult să am continuitate, astfel că am putut să derulez proiectele începute, iar dvs, cetățenii în slujba cărora noi ne aflăm, ați avut un aport foarte important la toate obiectivele și proiectele noastre. Fără dvs n-am fi putut să facem ceea ce avem astăzi. Ne-ați încurajat și ați avut câte un gând bun pentru fiecare dintre noi și pentru asta nu putem decât să vă mulțumim. Mai mult decât atât, trebuie să știți că ne dorim să continuăm tot împreună ca să fim o echipă și să reușim să ducem la bun sfârșit tot ce ne-am propus pentru viitor.

Petronela MOROIANU,

Nicolae TACHE

 

 


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate