Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Un Catastif din secolul al XIX-lea. Previziune astrologică din anul 1826
În patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii a intrat, prin bunăvoinţa doamnei Ileana Stoianovici, un caiet cu socoteli contabile cu înscris chirilic, în limba română, manuscris de la începutul anilor 1825 până pe la 1840.
Pe lângă lista unor cumpărături şi cheltuieli din Ţarigrad – actualul Istanbul – şi Braşov, prin traducere am descoperit o previziune astrologică cu privire la copilul născut sub semnul Săgetătorului, datată la 1826, 31 ianuarie.
Obiceiul de a prevesti viitorul în prima lună a anului este bine ştiut şi practicat intens în rândul comunităţilor de români până după 1945.
Această previziune astrologică prezintă tipul comportamental şi sănătatea, chiar şi fizicul copilului născut sub semnul Săgetătorului, prezentând succint, pe luni, norocul sau, după caz, “năpăştile” care îl vor urmări şi unde.
În dorinţa de a vă prezenta parfumul acelor vremi, modul în care se foloseau anumite cuvinte şi a observa evoluţia lor până în zilele noastre, vă redau integral partea de text tradusă cît se poate în limba română actuală:
“Pruncul carele să naşte între 12 Noiembrie la 13 Decembrie primeaşte asupra sa semnul Săgetătorului, cu venin şi cu mânie, înfocat, uscăţiv, voinicos, prunc de mijloc la rumeneală şi la cap. Părul lung şi urât, prelung la obraz, bun la cuvânt ochi de mijloc, sprânceanele mari, de mijloc la barbă, nasul lung, şi cam strâmb, tot chipul de mijloc, buzele de mijloc, dinţii de sus mai mari de cât cei de jos, doi dinţi de deasupra mai laţi de cât ceilalţi dinţi. Are semn la degete, trup potrivit, din dărăt mai frumos de cât în faţă. Faţa potrivită, drăgăstos încoace, tare şi mare în genunchi, om bun. Va fi mulţemitor, credincios şi drept. Mai mult iubeşte adevărul, degrab se mânie şi degrab să întoarce, nimănui aşa vătămător nu este, cât pentru sineşi. Râzător şi vesel pentru oameni, milostiv, de oameni iubit, blând, inimă statornică, va avea multă stimă de la norod şi va fi bogat foarte şi întemeitor de casă. Către oameni bun la cuvânt, bun sfătuitor, iubit de cei străini şi nu i să va arăta nici o nenorocire. Va avea semn la unghii şi la genuchi, mai întâi este şi fricos şi când i să va descoperi dreptatea, simte mare îndrăzneală, şi cutezare. Cade uneori la întristăciune asuprindu-l. Multe lucruri bune le începe, dar puţine isprăveşte. Partea duhovnicească îi este mai de folos, dar iubeaşte mireneasca şi iubeşte şi femeia.
Două căsătorii i să arată. De să va arunca în partea duhovnicească va avea doi prieteni mari de la care va dobândi nume şi cinste mare. În Zodia Săgetătorului are bună norocire, într-a Cornului de Capră are norocire în lucruri fier şi mulţemire de la cei străini cărora puţin bine le-au făcut, are nemulţumire la Vărsător de Apă. Are norocire şi va birui în viaţa sa pre tată-său şi pre muma sa. Copiii îi vor fi înţelepţi şi învăţaţi. La Berbeace va avea boală de mult venin şi din sânge care să zice izobilna, holera şi crovnosiu şi de-şi va primi muiere, îl va iubi pre el. La Zodia Racului este vremea morţii sale. La Leu are norocire să călătorească, la Fecioară are norocire la oameni mari şi de bogăţie, la Cumpănă (Balanţă) îl va întâmpina bine mult, la Scorpie (Scorpion) va avea năpăşti şi nevoi. Cea mai mare norocire a lui va fi în călătorii. Bucurie, folos şi dobândă şi vrednicie, şi cinste i să arată lui de pământul despre răsăritul soarelui. Şi amiazăzi şi apusul îi este nici spre bine dar nici spre rău (sau de mijloc). Cea mai mare nenorocire a lui: paguba, scăderea cinstei şi nevoia îi arată la miazănoapte. Cele cu noroc îi sânt acestea: negru, roşu, galben, albastru şi amestecat. Iar ceale rele: verde, alb, acestea toate îi sânt reale. Cel mai mare folos al lui într-acestea îi sunt altele toate ce iese din jos şi asemenea acestora, aşijderea, şi toate ce cresc din pământ şi din văzduh şi de pământ iar nenorocire îi sânt dintr-acestea altele ce iese din apă şi asemenea acestora cea mai mare mâhnire de boala trupului i să arată în partea de stânga împrejurul la ficaţi şi la gât, rare boale i să vor întâmpla, şi când va veni în cea mai bună norocire a lui, atuncea va muri. De va trece peste 28 de ani, va trăi până la 80.
1826, Ianuarie 31. Bucureşti”
Muzeograf, Andreea Panait