UN ACTOR MULT PREA GRĂBIT ÎN OBȚINEREA ONORURILOR MILITARE

Am urmărit cu mare atenție vizitele pe care „Majestatea Sa” (? – s.n.I.M.) Margareta Custodele Coroanei şi „Alteţa Sa Regală Principele Radu” (? – s.n.I.M.) Custodele Coroanei le-au efectuat în Baza aeriană Satakunta Air Wing din Finlanda și în bazele militare românești de la Cincu și Mihail Kogălniceanu. În toate aceste baze ofițeri de rang înalt au făcut prezentări ale complexelor activități militare specifice acestora, urmărite cu mare interes de cei doi reprezentanți ai Casei Regale. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au vizitat standurile de prezentare a tehnicii folosite în fiecare din aceste baze și au urmărit exercițiile demonstrative pregătite de gazdele acestor evenimente.

La cei 75 de ani, „Majestatea Sa” (? – s.n.I.M.) Margareta, Custodele Coroanei, a surprins plăcut prin eleganța ținutelor utilizate. Referitor la „Alteţa Sa Regală” „Majestatea Sa” (? – s.n.I.M.) „Principele” Radu, cele două imagini surprinse în timpul vizitelor efectuate de reprezentanții Familiei Regale române, m-au dus cu gândul la diferențele enorme dintre pregătirea militară precară a acestuia și carierele militare strălucite ale  reprezentanții Casei de Windsor, actuala Casă Regală a Regatului Unit al Marii Britanii.

Prințul Charles, actualul rege Charles al III-lea, s-a înrolat în armata britanică, în martie 1971, începând să se antreneze în cadrul forțelor aeriene, pentru a deveni pilot. În septembrie 1971 și-a început cariera în Marina Regală unde a rămas până în 1976. În această perioadă a servit pe distrugătorul de rachete ghidate „HMS Norfolk” și pe două fregate. Prințul s-a calificat ca pilot de elicopter în 1974, înainte de a se alătura escadrilei 845 „Naval Air Squadron”.

Prințul William începe cariera militara, în perioada la 8 ianuarie – 15 decembrie 2006, urmând cursurile Academia militare Sandhurs. La absolirea acesteia este numit locotenent în Regimentul de cavalerie “Albaștri și Regali”, fiind comandant de trupe al unei unități de recunoaștere în armură, după care a petrecut patru luni antrenându-se pentru postul de la Bovington Camp, în Dorset. William și-a exprimat dorința de a participa în serviciul activ.

La începutul anului 2008 prințul va activa în cadrul forțelor aeriene, urmând un curs intensiv de patru luni, la sfârșitul căruia, la 11 aprilie 2008, a primit distincția de pilot aerian. În perioada iunie-august 2008, prințul William s-a antrenat în cadrul marinei militare petrecuând trei săptămâni la Colegiul Regal de Marină Militară Britannia, antrenându-se cu unitățile flotei de suprafată, cu submarine, dar și cu „Fleet Air Arm” și cu „Royal Marines”, înainte de a fi dispus în formație de luptă în următoarele cinci săptămâni la „HMS Iron Duke, în Caraibe. În timpul acțiunilor din Caraibe, Prințul a luat parte la o misiune secretă în adâncul mării, ajutând la identificarea și captura unui vas care transporta o cantitate de cocaină în valoare de aproximativ 40 milioane lire sterline.

În 2009, se transferă la Royal Air Force, unde este înaintat în gradul de locotenent de zbor. El a început și antrenamentul pentru a deveni pilot de elicopter la Forțele de Căutare și Salvare ale Forțelor Regale Aeriene, urmând și cursurile Școlii de Zbor al Elicopterelor pentru Apărare la Forțele Regale Aeriene Shawbury. În septembrie 2011, după un program de 19 luni, prinţul William a devenit pilot salvator, în cadrul forţelor militare regale Royal Air Force (R.A.F.).

Între 2010 și 2013, a fost pilot în cadrul Forțelor de Căutare și Salvare, în unitatea militară de intervenţie şi operaţiuni de salvare, amplasată pe insula Anglesey din Ţara Galilor, în această perioadă prințul William participând la 156 de operaţiuni de căutare şi ajutorare şi la salvarea 149 de persoane, având la activ mai mult de 1300 de ore de zbor. Activitatea sa din cadrul British Armed Forces s-a încheiat în septembrie 2013.


Printul Harry
a fost admis la Academia Militară Sandhurst în 8 mai 2005, unde a fost încadrat în Compania Alamein. După un an, în aprilie 2006, Henry și-a terminat antrenamentul, fiind numit în funcția de Cornet în Regimentul de cavalerie Albastru și Regal. Se va antrena inclusiv pentru a îndeplini funcția de comandant de tanc. În aprilie 2008, după doi ani vechime, Harry a fost avansat locotenent. Prinţul Harry a fost combatant în Afganistan de două ori, o dată în trupele terestre şi a doua oară în calitate de copilot artilerist pe elicopterele de luptă. Ajuns în secret cu forțele terestre, începând cu mijlocul lunii decembrie 2007, în provincia Helmand din sudul Afganistanului, unde s-au înregistrat cele mai dure confruntări cu talibanii. A fost încadrat controlor de trafic aerian, una din principalele misiuni îndeplinite fiind trimiterea de avioane în misiuni de bombardament, în sprijinul forţelor terestre. După doar 10 săptămâni de participare la acțiunile din Afganistan, a fost repatriat în urma unei scurgeri de informatii în presă, misiunea sa devenind prea riscantă. În octombrie 2008, prințul Harry, s-a înscris voluntar în „Army Air Corps” (A.A.C.). După ce a trecut testul de aptitudini, a urmat un curs timp de o lună; după aceea, la terminarea acestui curs, el a continuat cu un antrenament complet de 18 luni desfășurat în Marea Bitanie și S.U.A.. După evaluarea efectuată la Baza Trupelor de Armată Aeriene (Marea Britanie) din Middle Wallop, va obține calificarea de pilot de atac Apache.

În perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013, a participat zilnic, din Camp Bastion, cea mai mare bază militară a coaliției internaționale din Afganistan la acțiuni în sudul Afganistanului, în calitate de copilot, îndeplinind o mare varietate de misiuni, de la sprijinirea trupelor de la sol în luptele aeriene, până la transportul soldaţilor răniţi. În martie 2015, a renunțat la cariera militară după 10 ani de serviciu în armata britanică.

Cariera militară a „Alteţei Sa Regale” (?) Principele Radu

Despre începutul carierei militare a tânărului Radu Duda, din biografiile oficiale lipsesc date. Probabil că, în 1984, la absolvirea Universității de Arte Teatrale și Cinematografice din București, a urmat, conform prevederilor legale în vigoare atunci, un stagiu militar cu o durată de 6 luni ca T.R..-ist într-o unitate militară. Dacă ar fi efectuat stagiul militar la una din Școlile militare de ofițeri în rezervă, mai mult ca sigur că acest lucru ar fi apărut în biografia oficială a acestuia. La finalizarea stagiului militar, după susținerea unui examen, probabil a fost avansat la gradul de sublocotenent în rezervă. Probabil, în perioada 1984 – 2002, a fost avansat în gradele de locotenent și locotenent major, nu se știe cum, când și pentru care fapte. Singurul merit în această perioadă, cu tangențe la domeniul militar, recunoscut de toți biografii lui Radu Duda, îl reprezintă interpretarea strălucită a rolului lui Gigi Stamatescu (ofițer, iubitul Mizei) în piesa de teatru „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu,

La 21 septembrie 1996, se căsătorește cu Margareta, prima fiică a fostului suveran Mihai I, iar la 1 ianuarie 1999 este înnobilat de către A.S.R. prințul Friedrich Wilhelmprințul, șeful casei princiare de Hohenzollern Sigmaringen, numele său legal devenind Radu Hohenzollern Veringen Duda. În 2001, la solicitarea sa, își va schimba numele de familie în Hohenzollern-Veringen Duda.

Oportuniștii și slugarnicii generali din M.Ap.N., în frunte cu Mihail Eugen Popescu și Eugen Bădălan, șefi Statului Major General, vor demara un proces de îmbunătățire a componentei militare din C.V.- ul „prințului” Radu Hohenzollern Veringen Duda. Astfel, în perioada 2002-2005, „prințul” aflat în rezervă, este avansat, la excepțional, prin procedee la limita legii, de patru ori: căpitan (2002); maior (2003); locotenent-colonel (2004); colonel (2005)[1]. Anul și gradul, mai ceva ca disprețuiții corifei ai armatei populare. De precizat că avansarea la excepțional a cadrelor în rezervă, pe timp de pace sau război, se poate face doar pentru cei care „săvârșesc fapte exemplare de curaj”.

Acordarea acestor grade s-a executat prin ordine semnate de șefii Statului Major general, generalul Mihail Eugen Popescu, în perioada 2002-2004 și generalul Eugen Bădălan, în perioada 2004-2005. Cu seninătate, generalul Eugen Bădălan, șeful Statului Major General, pretinde că legea a fost respectată, admițând totuși că „prințul” Radu Hohenzollern Veringen Duda este o persoana neobișnuită și că s-a acționat în situatii exceptionale[2].

Pe 16 iunie 2005, Ministerul Apărării Naționale anunța că „Alteta Sa” (? – s.n.I.M.) Radu, principe de Hohenzollern-Veringen, a devenit ofiter activ, cu grad de colonel de infanterie. Ministerul afirma că principele a fost chemat din rezerva ca „o consecință a eforturilor depuse de Alteta sa pe timpul campaniei de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice[3]. Această activare, conform declarației lui Eugen Bădălan, realizată urmare a cererii principelului (? – s.n.I.M.) Radu Hohenzollern Veringen Duda, ridică probleme, în primul rând de legalitate și, în mod deosebit, de moralitate.

Contrar tuturor prevederilor legale dosarul de activare a fost întocmit și depus de civilul Ion Mircea Plangu, secretar de stat în M.Ap.N. pe probleme de Integrare Euroatlantică si Politică de Apărare. Altfel spus, un civil din M.Ap.N. propune activarea altui civil din aceeași instituție, iar generalii, cu supușenie și o grabă suspectă, o aprobă! Activarea, imediat după avansarea în rezervă, a permis evitarea condițiilor specifice ofițerilor activi, legate de vechimea în grad și stagiu în funcție, într-o unitate militară.

La rândul său, consilierul „principelui”, Cornel Comșa, recunoaște că cel mai mult au contat motivele de ordin identitar, având în vedere poziția sa de membru al familiei regale. Acesta nu uită să menționeze necesitatea continuării tradiției militare a membrilor familiei care este un „lucru important atât pentru Casa Regală (a republicii România? – n.n.I.M.), cât și pentru România mileniului III“. Înțeleg importanța activării principelui pentru „Casa Regală”, dar nu pot înțelege, sub nicio formă, importanța activării acestuia pentru România.

Problema gravă este reprezentată de faptul că legile, dispozițiunile și regulamentele militare nu ar fi permis astfel de avansări și, cu atât mai mult, activarea acestui personaj. În această perioadă, a intrat în vigoare un principiu drag lui Gabriel Oprea: „Dacă te bați, sunt și excepții!”[4]. Nu ar fi de neglijat nici solda militară de care principele a beneficiat din momentul activării. Secretoșii generali de la M.Ap.N. nu au adus la cunoștința opiniei publice, imediat după activarea principelului, structura militară și funcția în care acesta a fost încadrat.

Durata carierei militare a colonelului Radu Hohenzollern Veringen Duda nu poate fi determinată cu precizie, toți biografii săi și reprezentanții M.Ap.N. omițând să prezinte date referitoare la trecerea sa în rezervă. Singura certitudiene constă în faptul că, la ora actuală, acesta este din nou rezervist. Incertitudinea persistă, deoarece vârsta principelui, indică faptul că ar fi trebuit să fie trecut de mult în retragere.

Principele” Radu Hohenzollern Veringen Duda a acordat o atenție deosebită perfecționării pregătirii profesionale, absolvind: cursurile colegiului Național de Apărare (seria a XI-a) în anul 2002; un curs de două săptămâni la John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard (2004). Deasemenea, a participat la un seminar cu durata de o săptămână la colegiul George C. Marshall din Germania (2003).

În martie 2006, sub îndrumarea generalului Ilie Marin obține titlul de doctor în științe militare, la Universitatea Națională de Apărare, susținând teza de doctorat cu titlul „Securitatea europeană în evoluție, în noul context al democrației și libertații pe continent”. După obținerea titlului de doctor, „principele” Radu desfășoară activități didactice, susținând prelegeri la Colegiul Național de Apărare.

În perioada 2002-2008, a avut calitatea de demnitar al Statului român, ca Reprezentant Special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare. A promovat imaginiea României în lume, statul român subvenţionând călătoriile „Principelui” Radu în întreaga lume cu suma de un milion de euro[5].

Având în vedere eforturile pe care „Majestatea Sa” (? – s.n.I.M.) Margareta Custodele Coroanei şi „Alteţa Sa Regală” (? – s.n.I.M.) Principele Radu le-au făcut în vara aceasta, pentru a promova imaginea pozitivă a României în străinătate, îmi este pur și simplu teamă, că, unor persoane din conducerea M.Ap.N. le-ar putea surâde ideea recompensării principelului Radu, având în vedere antecedentele din 2005, cu o bine meritată avansare la gradul de general.

Doamne apără și păzește!

NOTE.

– „Casa Regală” a Republicii România – subvenționată de la bugetul statului este o instituție-fantomă, o aberație fantezistă a guvernelor postdecembriste

– Regele Mihai I abdicat la 30 decembrie 1947. Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a căsătorit cu cetățeanul Mihai la 10 iunie 1948, dată la care acesta nu mai era rege. Deci, Ana de Bourbon-Parma nu a fost niciodată regină.

– Margareta, fiica fostului rege Mihai I nu este și nu a fost niciodată regină. Titlul „Majestatea sa” înscris în text este incorect.

– Cetățeanul Radu Duda este toat așa de principe și colonel la fel cum este Iohannis laureat al Premiului Nobel pentru astronomie.

Ion Măldărescu

––––––––––––––––-

[1] https://www.bugetul.ro/ascensiune-militara-fulminanta-principelui-radu-duda-de-hohenzollern-cum-ajuns-un-actor-sa-fie-colonel-al-armatei-romane

[2] Claudiu Târziu, Fascinanta ascensiune militară a prințului Hohenzollern Duda, Cotidianul, 5 ianuarie 2017

[3] Ibidem

[4] Narcis Iorga, Prefectul aproape perfect, Evenimentul Zilei, 13 februarie 2003

[5] Mihai Voinea,Cristian Delcea, Monarhia după 25 de ani. duda, pionul care l-a „capturat“ pe rege, adevărul, 24 mai 2015

Col. (rtg) Remus MACOVEI

ART EMIS ACADEMY


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved