Tudor Gheorghe

„DEGEABA 30”

Pe marele artist Tudor Gheorghe l-am cunoscut pe 1 august 1969 la Festivalul Tinereții dotat cu Trofeul Amara, când eram prezentatorul spectacolului. Exact în această zi împlinea 24 de ani și cu chitara și cobza lui a delectat publicul timp de o oră în calitate de invitat. Ca un adevărat menestrel a cântat  pe versurile marilor poeți Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. A doua zi i-am făcut cadou o carte-liliput cu versurile lui Alexandru Macedon   și, după aceea, de câte ori l-am reîntâlnit își amintește de acest gest. Evoluția lui pe scena Teatrului Național din Craiova s-a împletit de-a lungul anilor cu muzica de la spectacole unicat cu chitara și cobza la cele cu taraf și orchestre simfonice.

Ultimul concert intitulat „Degeaba 30” este un mesaj dur, agresiv. Muzica este superbă, este o formă de a aduce în atenție România cu tot ce are bun sau rău, cu spaimele și ritmul ei intern. Iată ce spune Tudor Gheorghe despre concert :„Românii au genul supraviețuirii. Dintotdeauna l-au avut. Cu toate astea, cred că ar fi timpul să învețe să-și  apere și să se lupte pentru dreptatea lor. Așa cum au făcut-o cei din 1989 și mulți alții înaintea lor. S-a murit pentru libertatea de exprimare. Știm ce să facem cu ea?”„Am uitat de ei, s-au dus / Ca și când nici n-ar fi fost /  Îi sărbătorim festiv  / Cu fanfară și cu vin prost ”.

Pe marginea acestui concert s-au primit multe reproșuri. S-a spus că „tataie” vrea să cânte rock, uitând că 70 la sută dintre spectatori sunt tineri. TVR 1 a difuzat duminică, 26 ianuarie, spectacolul „Degeaba 30” în contextul împlinirii a trei decenii de la Revoluție. Momente unice cu impact major asupra realității din viața politică, socială, economică și culturală a României, pe muzică și versuri acompaniate de orchestră simfonică cu cor mixt  și dirijor de excepție. „O țară care plânge, care geme și așteaptă un decret de la Bruxelles și Strasbourg”, „Cui va mai rămâne această țară? ”, „Procurorii sunt niște veleitari, niște oameni mici ce nu gândesc”,  „Lanțul de minciuni cu care ne-ați vândut”, „Vine vremea să dați seamă pentru câte rele ne-ați adus”, „Protestăm pentru nimic”, „ Ne-adunăm să ne-alergăm: noi cu mâna pe pietroi, strigăm veseli „Fără violență”.

Nu le-a convenit propagandiștilor și au ieșit la atac. Cine credeți: Daniel Funeriu, omul care îl apăra pe Băsescu când a lovit un copil cu palma. Fostul ministru al învățământului care la conferințele de presă aștepta să-i sufle secretarul de stat neștiind să răspundă la cele mai elementare întrebări. Fără jenă, fără niciun pic de respect și rușine îl jignește ca un golan de stradă pe marele artist. Auziți cine era ministrul educației: „Să-ți fie rușine javră talentată, mizerabile rapsod, punete mă, în fața copiilor acestei țări și cere iertare”.

Măi, stafilococule, coronarvirusule, îl iubești pe Mihai Șora care a slugărit-o pe Ana Pauker și îl jignești pe fiul unui deținut politic? „Băi Tudor Gheorghe”. „Băi” e interjecție, băi, Funerică, ministru de învățământ, iar Tudor Gheorghe este substantiv propriu în vocativ și se despart prin virgulă. La fel, faci și la „Băi talent”, nea ministre. Trebuie să pui virgula după băi. „Mizerabile rapsod:”, După „rapsod” nu pui două puncte, ci virgulă sau semnul exclamării, pentru că substantivul e în vocativ și ai un adjectiv antepus. Agra-mat-u-le! De ce te bagi, pe cine aperi? Te-au trimis la înaintare și te-ai făcut de caca. De caca măi Funerică – fără virgulă măi. Ia să vedem dacă te legi și de creatorul Teatrului de comedie din România, marele Constantin Tănase. Hai, fă-l praf. „Ia corupția amploare / Cum nicicând nu s-a văzut / Scoatem  totul la vânzare  / Și cu asta ce-am făcut ? / Pentru-a câștiga o pâine  / Mulți o iau de l-anceput / Rătăcesc prin țări străine / Și cu asta ce-am făcut ? Iarăși am votat ca proștii / Pleacă-ai noștri, vin ai voștri / E sloganul cunoscut  / Și cu asta ce-am făcut ?”

Hai, Tudore, să nu-i băgăm în seamă. Sunt prea mici. Dă-i drumul: „Geme țara și se zbate / Prinsă-n lațul vostru de minciuni / Ne-ați vândut ieftin și-n rate / Blestemați să fiți și-n rugăciuni / Ne-ați înstrăinat petrolul / Aurul , pădurile, și noi împietriți privim în golul uciderii din doi în doi / DOAMNE, FĂ DACĂ SE POATE / SĂ NU FURE NIMENI ÎNTR-UN AN / DIN ACEASTĂ ȚARĂ CU DE TOATE / ȘI VOM FACE RAI DIN BĂRĂGAN”.

Gheorghe Marinel


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved