TĂVĂLUGUL DE PIATRĂ PENTRU ARIE

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

TĂVĂLUGUL DE PIATRĂ PENTRU ARIE

Agricultura veche din satele româneşti stârneşte şi astăzi ecouri peste timp. Poate că timpul acela special, când fiecare ţăran îşi ştia rostul muncii, când totul se făcea în echilibru cu natura, sub binecuvântarea lui Dumnezeu, lipseşte astăzi.

Metodele străvechi de recoltare prin secerare sau cosire şi treieratul care urma, lăsau o parte din recoltă şi animalelor care vieţuiau în câmp. Chiar era o datorie morală din partea ţăranilor să nu strângă tot, ştiindu-se dependenţi de rodnicia pământului.

Îmblătitul sau treieratul arhaic se realiza fie cu îmblăciul (un fel de bici format din două beţe legate între ele cu sfoară), treieratul cu caii sau boii potcoviţi pentru eficienţa călcatului spicelor, cu tăvălugul de piatră, sau treieratul cu sania.

Treieratul nu începea până ce spicele nu erau legate în snopi şi apoi lăsate la uscat pe mirişte în clăi. Clăile se cărau în gospodării ori la ariile de treierat organizate în acest scop. Munca de a treiera recolta de cereale nu era una uşoară, realizându-se în mai multe etape. În prima etapă se desfăceau boabele din spic. În a doua etapă se realiza îndepărtarea plevei şi a altor resturi, separându-se de boabe. În a treia etapă, se sfărâmau paiele, pentru a se obţine nutreţul necesar pentru animale.

Acest obicei de a treiera cu tăvălugul din piatră era des întâlnit în Dobrogea şi sud-estul Munteniei.

Vălătucul sau tăvălugul de piatră, aşa cum suntem astăzi obişnuiţi să spunem, era o unealtă realizată din tăierea în şase creste a unei bucăţi cilindrice din piatră, prin centrul ei trecând o osie din metal. La capetele osiei, era conceput un sistem de prindere din bucăţi de lemn legate cu sfoară. De acest angrenaj erau legaţi caii sau boii înjugaţi prin intermediul unui proţap.

Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia face o invitaţie publicului ialomiţean şi nu numai acestuia, de a descoperi farmecul agriculturii vechi şi colecţiile de unelte agricole din care face parte şi tăvălugul de piatră.

Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu

Foto: Elena Slujitoru

 


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate