La sfârșitul acestei săptămâni, după închiderea pieței locale, agenția Standard & Poor’s urmează să prezinte raportul său privind România, după ce la sfârșitul anului trecut Fitch a menținut ratingul la „BBB-” dar a schimbat perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind retrogradarea în categoria „junk“, ţară nerecomandată investiţiilor!
O astfel de decizie se poate datora instabilității politice, cu un guvern care se află la doar câteva voturi de schimbare, în condițiile în care suveraniștii și izolaționiștii se găsesc pe val, mizând în cursa prezidențială locală pe un candidat legionar, în timp ce datoria bugetară se majorează constant.
Acestea au condus la majorarea riscului de țară iar dobânzile la care se poate împrumuta România au urcat, începând cu primul tur al prezidențialelor, de la circa 6,5% la 7,5% sau chiar 8%, echivalentul a circa 1 miliard de euro, în condițiile în care guvernul trebuie să împrumute în acest an 231 de miliarde de lei, în lei şi valută. De altfel, România este, în prezent, cel mai mare emitent de datorie suverană în euro din regiunea Europei Centrale şi de Est.
În piața secundară de la BVB, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani au fost cotate la începutul acestei săptămâni la un randament de 8,15%, față de 7,48%, la sfârșitul anului trecut.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, își încheia un articol publicat de cursdeguvernare.ro, spunând „cei care vor să își ia țara înapoi s-ar putea să se trezească într-o Românie care seamănă mai mult cu cei «3F» din anii ’80 (frig, foame, frică), decât cu cei «3C» ai ultimilor ani (călătorii, chefuri, cumpărături).”
Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 300 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 7,93%, pentru scadența februarie 2038, iar cererea de cumpărare s-a ridicat la 669 milioane lei.
Efortul BNR de a menține un curs stabil în perioada rămasă până la noile alegeri prezidențiale, dar și împrumuturile bilaterale făcute de Finanțe din piața locală, cât și incertitudinile legate de politicile fiscale ale guvernului, au condus la scăderea lichidității zilnice din piață de la 50 – 60 de miliarde de lei la 20 – 30 de miliarde de lei.
Aceasta a făcut ca indicii ROBOR să cunoască o creștere constantă, imediat după primul tur al prezidențialelor.
La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,94%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6% iar cel la 12 luni la 6,09%.
Piața valutară este stabilă, așa cum își dorește BNR, iar cursul euro a urcat luni marginal de la 4,9759 la 4,9765 lei, față de 4,9751 lei la începutul săptămânii trecute. Însă cotațiile au urcat la palierul superior al ultimelor luni de 4,976 – 4,977 lei.
Înainte de primul discurs al lui Donald Trump, în calitate de președinte al Statelor Unite, care ar urma să dezvăluie prioritățile economice și politice ale Administrației sale, piețele se arătau prudente. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0267 – 1,0327 dolari iar media monedei americane a scăzut la 4,8238 lei, de la 5,9109 lei, lunea trecută.
Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,2980 la 5,2821 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8939 la 5,88 lei.
Prețul gramului de aur a crescut la 420,2344 lei, aproape de maximul istoric de 420,8502 lei, atins joia trecută. Metalul galben se aprecia la 2.690,60 – 2.712,80 dolari/uncia.
Cotaţia bitcoin a atins luni un nou record de 109.024 dolari, cu câteva ore înainte de învestirea lui Donald Trump, care şi-a lansat sâmbătă propria monedă digitală, numită „Official Trump”, şi care a anunțat relaxarea reglementărilor în acest domeniu.
Radu GEORGESCU