Tânjaua

Muzeul Național al Agriculturii prezintă:

Tânjaua

Comercializarea peștelui și a cerii de albine era o activitate comercială de mare interes în statele medievale românești. Existau niște care foarte mari, numite și maje, concepute special pentru o astfel de activitate.

Fiind un car de dimensiuni foarte mari, încărcătura era una de excepție. Din documentele vremii, rezultă că în secolul al XV- lea, se vămuia o majă cu 12 ducați de aur, pe care o plăteau comercianții din Târgoviște. O sumă considerabilă pentru comerțul din acea vreme! Se poate presupune că pentru plata unei astfel de sume, comerciantul trebuie să fi avut o cantitate enorm de mare de marfă.

Un alt exemplu este acela al comercianților din Tismana din secolul al XVI-lea, care comercializau pește sărat, plătind vamă 15 aspri (moneda utilizată în acel secol în Țara Românească), în timp ce pentru un car obișnuit, taxa era de doar 4 aspri. Aceasta înseamnă că pentru un car mare de tip majă, se plătea de aproximativ 4 ori mai mult.

În secolele XVII- XVIII, denumirea de majă a fost înlocuită cu car mare tractat de 6 boi sau, mai rar, de 4 boi.

Pentru a utiliza un astfel de car de mare tonaj, un fel de camion din zilele noastre, era nevoie de un element important care făcea posibilă tracțiunea. Este vorba de tânja, un obiect lung de lemn, cu inel pentru lanț, care se lega de oiștea carului și care avea o parte metalică perforată ce dădea posibilitatea stabilizării jugului pentru o pereche de boi. La astfel de care se înjugau mai mult de 2 boi, de obicei 4 sau 6. Fără existența acestui element simplu, dar de mare ajutor pentru a transporta o mare cantitate de marfă într-un car, comerțul până în secolele XVIII și XIX ar fi fost greu de conceput.

Muzeul Național al Agriculturii are în colecția sa mai multe exemplare de tânjale care echipează carele din cadrul Colecției ”Mijloace de transport tradiționale”, iar publicul cititor care dorește să vadă cum arăta un car greu de transport marfă este invitat să viziteze Depozitul – hală al muzeului.

Muzeograf,

Fideliu Rubinescu-Ostriceanu

 

 


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved