Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă o nouă expoziție:
ȘTERGARUL – ICOANA SUFLETULUI
Luni, 1 martie 2021, orele 14:00, la Muzeul Național al Agriculturii se va deschide expoziția „Ștergarul – icoana sufletului”, eveniment ce va putea fi urmărit live, pe pagina de Facebook a muzeului.
Ştergarul, pe lângă creaţia populară autentică şi ingenioasă pe care o oferă, dintotdeauna a însoţit românul în toate obiceiurile legate de ciclul vieţii (naştere, nuntă, înmormântare) şi în riturile agrare. Funcţia lui decorativă, utilitară sau de podoabă, îl face indispensabil în orice gospodărie. Astfel, ştergarele prezente în expoziția Ștergarul- icoana sufletului, raportate la criteriul funcţionalităţii, au fost clasificate în: ştergare de uz casnic; ştergare pentru împodobirea interiorului; ştergare – piese de port; ştergare folosite la diferite ceremonialuri, obiceiuri, rituri.
Am numit ștergarul ca fiind „icoana sufletului”, deoarece în compoziția lui sunt adunate sentimente, trăiri, muncă, inspirație, toate venite din sufletul creatoarei pentru sine, pentru casă, pentru icoanele din arhitectura interiorului țărănesc și pentru toți ochii privitorului.
Ştergarul de uz casnic nu este altceva decât o bucată de ţesătură, cu proprietăţi absorbante, care se întâlneşte în orice gospodărie pentru şters pe faţă sau pe mâini, sau folosit în bucătărie pentru acoperit diverse alimente.
Ştergarul pentru împodobirea interiorului este destinat decorării interiorului casei ţărănești sau al bisericii. El are rolul să ambienteze, să înveselească încăperile, să creeze o atmosferă intimă spaţiului de locuit. De obicei, aceste ştergare au un loc sigur lângă icoană, la tablou, deasupra scoarţei, la fereastră, la farfuriile de ceramică artizanală, sau în biserică la decorarea iconostasului, a altarului, a stranei, a axioniţei, a tetrapodului şi bineînţeles a icoanelor.
Ştergarul – piesă de port. Costumul popular românesc purtat de femeie pe timpul verii include, ca piesă auxiliară destinată acoperirii capului, marama. Aceasta este rezultatul transformării în timp a ştergarului, datorită apariţiei borangicului sau a firelor mai noi de mătase artificială sau nylon. Marama este o piesă preferată în prezent, deoarece fineţea ei este uimitoare. Pe lângă aceasta, ornamentele diverse, create de ţesătoare, o fac unică şi foarte atrăgătoare. Se poate spune că a rezistat cel mai bine în timp faţă de celelalte ştergare, ea fiind în prezent folosită la ceremonialul nunţii în zonele de sud ale ţării (Oltenia, Muntenia), zone în care, o perioadă, ea a fost folosită la împodobirea interiorului, ca perdea la fereastră.
Ştergarul folosit la diferite ceremonialuri, obiceiuri, rituri, are cea mai largă răspândire pe teritoriul ţării noastre. Cu prilejul evenimentelor importante din ciclul vieţii – naştere, nuntă, înmormântare – ştergarul este prezent ca obiect de ceremonie sau ca dar.
În colecţia ştergarelor noastre stilul geometric predomină, dar nu trebuie neglijat nici cel figurativ, acesta din urmă caracterizând zona etnografică a Câmpiei Munteniei. Pornind de la cele mai simple forme geometrice – linii, puncte, linii frânte, unghiuri – se ajunge la romburi, pătrate ori caroiaje, la ornamente foarte apropiate nouă, inspirate din natură, într-o foarte bogată gamă de variante, numite de specialiști motive geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe și simbolice.
Culoarea este cea care dă ştergarului viaţă, transmite mesaje, simboluri, sentimente. Cele mai frecvente motive care s-au pretat la culori au fost florile. Gama lor cromatică este copiată din natură, pentru că meştera a trăit în natură, i-a simţit pulsul, şi a căutat să o copieze cât mai fidel, atât cromatic, cât şi figurativ.
Ștergarul românesc este important în arta noastră populară pentru că ne oferă un repertoriu remarcabil de motive și tehnici de lucru tradiționale.
Muzeograf Fănica Gherghe