– Interviu cu primarul comunei Stelnica, domnul Costel Brateş –
SONY DSC
R: În comuna Stelnica majoritatea străzilor sunt asfaltate, există apă curentă şi canalizare, un centru medical care se ridică la standarde europene inaugurat chiar anul acesta… Așadar, toate atributele unei localităţi moderne. Cum au fost posibile toate acestea și ce se mai poate face?
CB: Da, este de discutat. Prin programul PNDL 2 am reuşit să accesăm finanţarea pentru 4.63 km drum asfaltat. Restul s-a realizat cu finanţare proprie sau de la Consiliul Judeţean. Prin programul Anghel Saligny vom mai asfalta 6,3 km, deci 93 şi ceva la sută din total. Actualmente, cu bani de la Consiliul Judeţean se vor instala 150 de branşamente la apă-canal, deci 520 branşamente cu cele realizate deja. Reţeaua de canalizare a fost finalizată în 2017 şi de atunci lucrăm în etape. Momentan suntem la etapa 4. Până la sfârşitul anului sperăm să punem în funcţiune întreaga reţea de canalizare. În parteneriat cu municipiul Feteşti suntem declaraţi eligibili pentru introducerea în comună a reţelei de gaze naturale. În consecinţă, peste cel mult şase ani comuna noastră va poseda facilităţile unui oraş modern.
R: Un atuu important al comunei este aşezarea geografică, pe terasa săpată de Braţul Borcea în tipsia Bărăganului, cu perspectiva minunată spre Balta Ialomiţei şi înaltul platou dobrogean. Se construiesc case noi în comună?
CB: Desigur, dar din păcate nu mai avem terenuri pentru concesionat. În consecinţă, s-a hotărât ca zona aflată în dreapta DN3B dintre Stelnica şi Maltezi să fie introdusă în intravilan, la fel şi terenurile dintre fostul IAS şi Comsuin, pe o adâncime de 100 metri de la şosea. De la anul intenţionăm să trasăm viitoarele străzi acolo şi să introducem treptat toate facilităţile.
R: Un deziderat al Uniunii Europene este redarea spaţiului de vărsare pentru fluviile şi râurile îndiguite, recreeindu-se astfel microclimatul original şi un plămân verde suplimentar pentru riverani. Nu credeţi că statul român va câştiga mai mult din subvenţiile pentru oxigen decât suma ridicolă încasată actualmente de la mogulii care l-au concesionat pentru mulţi, mulţi ani? Localităţile riverane Borcei, de exemplu, vor trăi din turism mult mai intens, exploatând totodată resursele oferite natural de biotopul astfel constituit. Aţi susţine un astfel de demers?
CB: Eu personal nu sunt de acord. În baltă s-au făcut multe investiţii şi acolo se produc sute de tone de cereale. Stelnica deţine aici 8540 de hectare, deci un venit important încasat prin impozit. În ceea ce privește turismul, sunt și alte posibilități pentru a fi dezvoltat, prin investiții de la bugetul local și județean, dar și național sau european. La nivel județean și local pași importanți au fost făcuți chiar anul acesta, când la Fetești, în chiar Ziua Dunării, Consiliul Județean Ialomița și Primăria Fetești au semnat un parteneriat privind construirea unui port turistic pe malul Brațului Borcea (acolo unde deja au început lucrările pregătitoare pentru amenajarea unui doc plutitor în zona cartierului Fetești Oraș). În cadrul aceluiași eveniment Consiliulu Județean Ialomița a inițiind un parteneriat cu Primăria Comunei Stelnica pentru amenajarea unei zone de acostament pe Brațul Borcea în dreptul comunei noastre, acest parteneriat fiind dealtfel aprobat în ședința din iulie a CJ Ialomița. Mai mult decât atât, în viitorul apropiat urmează ca astfel de parteneriate să fi e încheiate și cu comunele Bordușani, Făcăeni, Vlădeni și Giurgeni.
R: Desecarea Bălţii Ialomiţei a fost o toană a lui Bodnăraş, după o vizită în SUA. S-a distrus astfel un microclimat stabil rodat în mii de ani. Seceta de acum este consecinţa și acelei acţiuni. Să nu uităm că marii concesionari ai bălţii îşi exportă majoritatea producţiei agricole, iar terenurile respective sunt deja otrăvite după atâţia ani de exploatare intensivă şi iraţională.
CB: Noi la Stelnica suntem prietenoşi cu mediul. În acest sens am plantat puieți pe 21 de hectare toată zona aflată în administrarea noastră între dig şi Brațul Borcea. Păduricea astfel creată protejază malurile contra eroziunii şi vor aduce în viitor bani la buget. Vom stimula de asemenea înfiinţarea pe terenurile agricole a perdelelor de protecţie.
R: Referitor la energia verde, ce se poate face pe teritoriul comunei?
CB: Pe staţia de apă am amplasat panouri solare cu o putere de 10 kw, iar în urmă cu o lună am mărit capacitatea cu încă 10 kw, reducând astfel costurile de producţie. În comună avem apă de calitate la un preţ rezonabil şi sperăm să menţinem costurile cât mai mult timp posibil.
R: Consiliul Judeţean Ialomiţa sprijină acţiunile culturale în baza unor proiecte documentate. S-ar putea transforma festivitatea organizată în comună de ziua bibliotecii într-un festival cultural? Un festival desfăşurat pe mai multe zile şi care să pună în valoare talentele autohtone în interacţiune cu slujitori ai culturii din România.
BC: Totdeauna am fost deschişi la astfel de activităţi. Primăria a sprijinit participarea cetăţenilor la festivalul de la Casa Tudorii şi va spijini în continuare alte iniţiative culturale. Vom studia propunerea dumneavoastră cu speranţa că se va materializa într-un proiect viabil.
R: Vă mulţumesc domnule primar! Mult succes în activitate!
A consemnat,
F.M.Ciocea
