Situația gravă în care se află bugetul statului, care cheltuie mai mult decât încasează, necesită compensarea găurilor prin atragerea de bani, atât din piața locală cât și din cea externă.
Trezoreria și-a propus să se împrumute în ianuarie cu cel puțin 11,2 miliarde lei, sumă care este mai mare cu 6,025 miliarde lei decât cea programată în decembrie 2025, profitând de cantitatea mare de lei existentă în piață, pe care băncile nu o folosesc pentru a credita economia, dar și de scăderea dobânzilor.
Joia aceasta, Finanțele au atras 986,5 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,16 miliarde lei. Statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,62% până la scadența din septembrie 2032.
Statul s-a împrumutat cu alte aproape 1,25 miliarde lei, titluri scadente peste un an, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,08%, mai ridicat decât dobânda de 5,5%/an acordată de BNR băncilor în cazul facilității pentru depozit.
Joia săptămâna trecută, a continuat procesul de scădere a dobânzilor interbancare, început la scurt timp după anunțarea rezultatelor la alegerile prezidențiale din mai trecut, înainte de care au fost atinse maxime ale ultimilor trei ani.
În a doua ședință din acest an, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,14 la 6,12%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,28 la 6,25%, iar cel la 12 luni de la 6,49 la 6,46%.
În perioada în care piața locală a fost închisă, aurul a testat revenirea peste pragul de 4.500 dolari/uncie, dar a scăzut joia aceasta la 4.407 – 4.467 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 621,3365 lei la 620,6214 lei. În 2025, metalul galben a înregistrat o creştere anuală de 64%, cea mai mare de după 1979.
Radu GEORGESCU