Șapte cuvinte!

 

Dan Elias

 

Ei nu știu cum funcționează instituțiile statului român, dar cer ambasadorului Rusiei să acorde urgent asistență medicală lui Alexei Navalnii! Grotesc! Penibil! Caraghios! Plătiți de noi să facă ceva pentru țara asta, lor le arde de democrația din Rusia! Cine sunt? Cine pot fi, decât supușii lui cioloș și a lui barna!? Europarlamentarii lui pește prăjit! Au auzit și ei de Navalnii și cum se plictisesc acolo pe banii mei, s-au repezit ca muștele în .. urechile calului!

Cum de-am ajuns să-și bată joc de noi niște puțoi, mi-e greu să înțeleg! Termenul nu este jignitor. El vrea doar să scoată în evidență faptul că respectivii trăiesc în copilăria politicii, acolo unde orice zboară se mănâncă. Vă imaginați că la auzul acestui demers, pe Putin l-a apucat tremuratul! Stă săracul ascuns pe sub birou; „Cine zici că semnează scrisoarea!? Ai lui nea barna însuși? Și-ai lui nenea cioloș? Văleu, mamă! Am dat de dracu!”

Grotesc! Penibil! Caraghios!

Și în timpul ăsta, în țara lor, dacă mai știu care e țara lor, infirmierelor li se refuză aplicarea majorărilor salariale legale!! Că tot vorbeau ei de asistență medicală! În plină pandemie! Fără nici-o rușine! Că nu au bani! Ce-ar fi să nu vă mai plătim nici noi impozitele că nu avem bani! Ați fost vreodată într-un spital să vedeți cu ochii voștri ce face o infirmieră? Credeți că scrie scrisori lui Putin ca voi!? Jalnici! Da! Sunteți jalnici! Impostori cu nasul pe sus! Că, vorba aia, ..dacă nu ești și fudul.. De ani de zile nu puteți rezolva nici-una din problemele adevărate ale oamenilor. Doar limbă și tupeu! Nici măcar școală nu aveți. Poate doar o spoială, adică un strat subțire și strălucitor. Nimic nu este sub el. Iar acelora care au, li s-a făcut scârbă și pleacă. Așa că nu mai vorbiți voi despre dreptul la asistență medicală că s-ar putea să vă rămână cuvintele-n gât!

Gândul care nu mă lasă în pace, coșmarul unui viitor și așa incert, este posibilitatea ca ăstora doi să le treacă prin minte viermele imposturii supreme; să candideze la președinție! Adică, ăsta să fie norocul nostru? Să plece „răsfățatul cu paltonul” și să vină „tupeistul cu ochelarii”, sau mai rău, „franțuzitul”!?

Apropo de președinte! Să-l informeze cineva și pe el că tensiunile din zona ucrainiană s-au stins și nu mai este nevoie să întrunească ceseate-ul. Și oricum, erau probleme de oameni mari, nu pentru copii.

Dar mai este până acolo. Vom avea ce merităm. Până atunci, barna dă el verdicte de politologie, vorbind despre imposibilitatea de a colabora cu partidele extremiste. Nu spune cum le află pe acestea, dar este tot mai evidentă tendința unora de a considera extremism orice discuție despre România.

Mă tem că merg prea departe. Noua „specie” de politicieni nu mai este interesată de copiii de șapte ani ai românilor care mor de frig în boscheți pentru că trebuie să meargă la muncă la stână, nici de pensionarii degerați în fața spitalelor închise, de elevii fără școală, de angajații poliției care urinează pe „infractori” sau de tinerii, prea tinerii judecători care fac politică pe rețelele de socializare. Ei au treburi mult mai importante; democrația din Rusia, încălzirea globală și protejarea balenelor cu cocoașă.

PS. Absolut întâmplător, am vizionat pe net o înregistrarea cu Păunescu recitând una din poeziile sale. Da, Păunescu! Am propriile gânduri despre Păunescu și nu am motive să mi le schimb. Dar! Citesc un comentariu scurt de pe aceeași pagină și de atunci tristețea mea a devenit definitivă. Un român oarecare, adică unul adevărat, a reușit în șapte cuvinte să spună mai mult decât am făcut-o eu pe o pagină întreagă; „Eram România! Acum nu mai suntem nimic!”


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate