* Curtea de Justiție Europeană afirmă că aceste decizii sunt nelegale
București, 25 ianuarie 2023. Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizații „de urgență” pentru a permite și anul acesta tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Decizia luată fără consultarea părților afectate (apicultori, societate civilă), la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari, a fost luată înainte de Crăciun și a devenit publică abia în ianuarie. Aceste substanțe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide.
Substanțele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam și sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă și afectează și alte insecte „benefice” – albinele și alți polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. De asemenea, la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare.
Organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor.
În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început. în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, „pe suprafețele puternic afectate”, conform textului derogării.
Menționăm că imidaclopridul poate „beneficia” de derogări și în cursul anului pentru culturile de toamnă (de cereale păioase), de pildă, în baza aceleiași motivări devenită standard și tot la cererea cultivatorilor pe suprafețe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci, o lungă perioadă din an, oamenii și mediul sunt expuși la riscurile asociate acestei substanțe, la care se adaugă multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/semințe și suprafețe mai mici sau mai mari.
Aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică. Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere (din care 9.1% sunt în pragul dispariției) și 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt amenințate cu dispariția). Cauzele principale sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbările climatice.
Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022. „În toamna anului 2022, începând cu septembrie, s-au înregistrat depopulări masive și chiar moartea de colonii de albine într-o perioadă a anului total neobișnuită pentru apariția unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenți s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% dintre ei au raportat și dispariții de colonii de albine. Ne așteptăm ca cifrele să se schimbe în primăvară, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie. Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulări masive și/sau pierderi totale și numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, spune Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS.