Conform INS, creșterea anuală a prețurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.
Proiecțiile BNR, care are drept țintă de inflație un nivel de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creștere a prețurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru iar finalul acestui an ar aduce un nivel de 11,2%.
Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă majorarea dobânzii de referință de la 6,75 la 7%/an, la ședința de politică monetară care s-a desfășurat marțea trecută. O parte a analiștilor anticipează pentru februarie o nouă majorare cu 0,25% a dobânzii, însă majoritatea lor cred că nu vor mai exista alte modificări anul acesta.
Pentru a controla evoluția inflației, analiștii BCR consideră că managementul lichidității va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (și) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcție de evoluția cursului euro/leu și a inflației”.
De altfel, din comunicatul de presă al BNR a dispărut expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, ceea ce a permis continuarea procesului de scădere a indicilor ROBOR.
Evoluția este pusă și pe seama controlului Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii. La începutul lui noiembrie, indicele la 3 luni era la 8,20%, cel la 6 luni la 8,31% iar cel la 12 luni la 8,44%.
Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,31 la 7,30%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,58 la 7,57%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,94 la 7,93%.
Creșterea cererii din piața valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9253 lei, la începutul perioadei, la 4,9413 lei, iar la finalul ei, ea a fost stabilită la 4,9355 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 3,932 – 4,94 lei.
Scăderea din decembrie a inflației din Statele Unite la 6,5% a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creștere a dobânzii.
Moneda unică a profitat săptămâna aceasta de revenirea, după un an, în teritoriu pozitiv a indicelui ZEW care măsoară încrederea investitorilor germani și a atins un maxim al ultimelor 9 luni de 1,0874 dolari. În piața locală, media dolarului a scăzut de la 4,5891 la 4,5455 lei.
Evoluția dolarului va fi influențată de inflația din Statele Unite, implicit politica monetară a Fed, modul în care va fi rezolvată criza energetică a Europei, restartarea economiei Chinei și nivelul sentimentului față de risc la nivel global.
Chiar dacă dobânda de referință din zona euro va crește la 3,25 – 3,50% cu scopul de a aduce inflația în jos, nivelul ratei utilizate de Fed va fi cu mult peste. Cu toate acestea euro ar putea urca la 1,15 dolari. Fiindcă Fed nu își dorește un dolar puternic, care să oprească intrarea economiei în recesiune și să împingă inflația în jos.
Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,9145 și 4,9797 lei iar cea a lirei sterline a urcat la sfârșitul intervalului de la 5,5665 la 5,6114 lei
Prețul gramului de aur a urcat la 281,0314 lei, cel mai ridicat nivel începând cu data de 9 mai, dar a încheiat perioada la 279,6949 lei. Creșterea a fost susținută de menținerea unciei peste pragul de 1.900 dolari.
Bitcoin s-a stabilizat în jurul valorii de 21.000 dolari, revenind astfel la cotațiile de la începutul lunii noiembrie, când au apărut primele semne referitoare la falimentul platformei de tranzacționare FTX. Moneda digitală fluctua la jumătatea săptămânii în culoarul 21.118 – 21.375 dolari.
Evoluția pozitivă a bitcoin a influențat întreaga piață cripto iar ether a urcat la 1.565 – 1.592 dolari.
Radu GEORGESCU