Vineri, 27 mai, la Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița a avut loc întâlnirea cu prof. dr. Marius Stan, care a fost până în 2021 cercetător principal și lider în studiul sistemelor complexe la Institutul de Cercetare Argonne din Chicago, S.U.A. A fost, de asemenea, profesor asociat la Universitatea din Chicago și la Universitatea Northwestern. Prof. dr. Marius Stan și grupul său au folosit inteligența artificială, în special învățarea automată (machine learning), pentru a înțelege și a modela fizica sistemelor complexe. A publicat cărți de povestiri și de poezie în limba română la Editura Helis și lucrează la un roman în limba engleză. Îl puteți recunoaște și ca Bogdan, personajul român din serialul TV „Breaking Bad”.
A publicat 9 capitole în cărți de specialitate, peste 80 de articole științifice cu un total de peste 1700 de citări și a dat peste 220 de prezentări (peste 100 invitate) la conferințe științifice internaționale.
În 2018, Universitatea Politehnica București i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Tot în 2018, prof.dr. Marius Stan a fost premiat în cadrul galei „100 pentru Centenar” organizată la Ambasada României la Washington.
SONY DSC
Evenimentul a fost deschis de doamna Elena Balog, manager al bibliotecii județene, care a făcut o scurtă prezentare biografică a invitatului dându-i apoi cuvântul distinsului oaspete pentru a împărtăși tuturor experiența sa ca om de știință, profesor și scriitor, subliniind simbioza dintre inteligența umană și cea artificială. Astfel, conferința a început cu o informare despre ceea ce poate face creierul uman, abilitățile pe care acesta le are, una dintre ele fiind aceea de a învăța, de a acumula cunoștințe. De asemenea, prof. dr. Marius Stan a explicat ce înseamnă inteligența umană, și anume ”capacitatea de a rezolva o problemă nouă, rapid” și a continuat cu mențiunea că ”există o a treia componentă a minții umane – creativitatea, capacitatea de a găsi o soluție sau o reprezentare nouă, diferită de ce s-a mai propus până atunci”.
SONY DSC
Au participat la discuții, împărtășind diverse opinii, lecturând din creații proprii sau ale altor autori, scriitorii ialomițeni Florentina Loredana Dalian, Nicolae Teoharie, Dobre Gheorghe, Florin Ciocea. Acestora li s-au alăturat și curiozitățile, părerile venite din partea unor invitați din public. Unul dintre aceștia mărturisind că, după părerea lui, robotica, inteligența artificială, va lua amploare în următorii ani astfel că vor apărea roboți care ne vor înlocui activitățile.
SONY DSC
În concluzie, s-a vorbit despre cunoștințe, despre memorie, despre cât de multe lucruri știm, despre inteligența umană și cea artificială, despre creativitate precum și despre frumusețe, care ”joacă un rol foarte important în știință” (prof.dr.Marius Stan). Așadar, am aflat că ”programele de inteligență artificială pot învăța, oamenii și mașinile sunt parteneri de fapt, nu inamici, în știință și în societate, iar frumusețea salvează omenirea”.(prof.dr. Marius Stan).
SONY DSC
Manifestarea, desfășurată la Sala de festivități a Centrului Cultural ”Ionel Perlea” Slobozia, s-a bucurat de un public numeros format din cadre didactice, elevi, scriitori, jurnaliști, oameni din diverse domenii ale culturii. Mulțumim tuturor pentru prezență și, în continuare, vă așteptăm la activitățile organizate de Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița!
Vali Șerban,
Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița
Inteligența umană și inteligența artificială
Vineri, pe la prânz, la Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, dr. Marius Stan a conferențiat despre inteligența umană versus inteligența artificială. O prezentare interesantă, în limbaj comun, pe înțelesul tuturor, a unei chestiuni știițifice adesea de neînțeles. Concluzii venite nu din eter, ci în urma unor studii științifice aprofundate, la care a luat parte. O serie de dovezi care nasc alte întrebări. O prezentare făcută cu aplomb și care a stârnit interesul ascultătorilor, unii dintre aceștia adresând întrebări pertinente la temă.
SONY DSC
A urmat și o dezbatere pe tema creativității și frumuseții, la care scriitorii Gheorghe Dobre, Nicolae Teoharie și Florin Ciocea, precum și subsemnata au dat frâu liber părerilor lor și au lecturat din creații proprii sau ale altor autori. S-a convenit, legat de creativitate, că aceasta e apanajul celor care nu urmează căi bătătorite, de aceea, opina Marius Stan, citând un experiment pe tema creativității, se pare că vârful acesteia la om se atinge în jurul vârstei de 6 ani. După această vârstă, încep să se acumuleze cunoștințele, în detrimentul gândirii libere. Oricine a stat în preajma copiilor poate confirma că așa se întâmplă.
Dintre toate, cel mai mult m-a captivat tema frumuseții.
Pentru mine, Frumusețea (cu literă mare și în sensul ei cel mai larg) ne-a fost dată pentru a putea îndura urâțenia lumii.
Frumusețea este ca aerul: nu o vezi, nu se simte la palpare, dar nu poți trăi fără ea.
Îmi imaginez Apocalipsa ca pe o lipsă totală a frumuseții în tot ceea ce ne înconjoară.
SONY DSC
Am aceeași atitudine față de frumusețe pe care am citit-o exprimată de Regina Maria: „Totdeauna am fost ciudat de mișcată de orice era frumos. Orice întruchipare a frumuseții, fie o femeie, o casă, o floare, un cal, fie o minunată priveliște a naturii sau o zugrăveală, de câte ori s-a apropiat de mine frumusețea, am simțit că era un har dăruit de Dumnezeu, un dar pe care cu tot dinadinsul îl ursise ca să mi-l însușesc, cel puțin cu ochii, dacă nu și cu mâinile. […] și împreună cu fiecare dintre aceste neuitate întipăriri se ivește în mine un sentiment de recunoștință pentru fiecare formă a frumuseții dezvăluită sufletului meu.” (Regina Maria, Povestea vieții mele, vol. I)
Bineînțeles, Marius Stan ne-a amintit și ilustra sintagmă a lui Dostoievski „Frumusețea va salva lumea”. Să ne înconjurăm, așadar, de inteligență (fie ea umană sau artificială), de creativitate și de frumusețe!
Florentina Loredana DALIAN