Guvernul Câțu fentează Comisia Europeană prin ocultarea datoriei publice de care depinde împrumutul din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost trimis Comisiei Europene deși pentru români a rămas în continuare o mare enigmă. Ni s-au prezentat succint numai câteva direcții de angajare a cheltuielilor post factum într-o tentativă superficială de păcălire a populației. Cert este că vom plăti cu toții, pe viitor, mulți ani de acum înainte pentru greșelile Cabinetului Cîțu privind această strategie. PNRR-ul lui Ghinea și al lui Cîțu nu doar că nu a generat niciun fel de consens național și nici nu ar fi avut cum fiind atât de bine secretizat, pe cât de prost e realizat, dar le-a provocat îngrijorarea până și ONG-urilor de casă ale USR. Și nu doar îngrijorare, ci i-a determinat pe celebrii protestatari de serviciu, cei de la Declic, confrații de propagandă ai celor de la Rezist, să ceară Comisiei Europene să respingă PNRR. Declic împreună cu activiști polonezi au trimis o scrisoare deschisă Comisiei Europene prin care cer forului european să solicite din nou modificarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență. Cele două organizații consideră necesar ca planurile naționale să fie în acord cu obiectivele climatice ale Pactului Verde European, condiție obligatorie pentru asigurarea competitivității economice pe termen mediu. Scrisoarea adresată autorităților de la Bruxelles reprezintă continuarea demersurilor inițiate în țară de către Declic, încă de la începutul redactării primului Plan Național de Redresare și Reziliență. Peste 10.000 de membri Declic au scris Guvernului României, de la începutul lui 2021, și au cerut să includă în PNRR măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Fără niciun rezultat totuși! Dragi colegi, vă mărturisesc că nu mi-am închipuit până acum că acești protestatari vor întoarce vreodată ”armele ideologice” și mai puțin ideologice împotriva celor cărora le-au făcut mereu jocurile, ca să nu spun direct treburile politice mai puțin curate.
Mă frapează și faptul că mulți dintre actualii colegi parlamenari de la USR-PLUS provin din rândurile acestor ONG-uri de dreapta, mereu pregătite să protesteze indiferent de cât de performante ar fi și se dovedesc deciziile și soluțiile unei guvernări de stânga. Așadar, ce trebuie să înțelegem din gestul de-a dreptul disperat și chiar făcut ”împotriva firii lor” de către cei de la Declic? E o întrebare grea cu un răspuns aparent, dar cu multe dedesubturi. Îi îngrijorează protecția mediului și lipsa de sustenabilitate din planurile actuale privind acest domeniu. Este foarte corect acest punct de vedere pentru că și noi, cei de la PSD, aveam această reală preocupare. Însă, dincolo de faptul că România nu va reuși să își îndeplinească obiectivele de mediu și pe cele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și va elimina orice posibilitate ca UE să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050, se ascunde incapacitatea Cabinetului Cîțu de a genera un plan concret și viabil pentru viitorul țării și pentru un parcurs european normal. Și nu doar pentru mediu, ci pentru toate domeniile de activitate! Altfel, cum să lucrezi un an la un plan, care să fie de mai multe ori respins și din nou corectat pe ultima sută de metri?! Mai mult, dacă ar fi cu adevărat fezabil acest PNRR de dreapta, de ce ai accepta tu, ministrul Investițiilor și proiectelor europene, să transmiți Bruxelles-ului pentru secțiunea Transporturi șase variante de lucru, și nu una și cu adevărat bună, și să te mai și lauzi în spațiul public cu o astfel de nereușită?!
Pe lângă îngrijorările noastre firești, generate de PNRR, și de cele ale unor organizații, economiștii nu doar că vin și ne confirmă concluziile privind irosirea acestei șanse de redresare și reziliență pe care ne-a oferit-o UE, ci denunță faptul că guvernul fentează Comisia Europeană prin ocultarea datoriei publice de care depinde împrumutul din PNRR. Potrivit acestora, în acest moment, fiecare român este dator în plus cu peste 1.700 de euro. Datoria publică a României a ajuns la 530 miliarde lei la finalul lunii aprilie. O creștere cu 167 miliarde lei față de nivelul lunii octombrie 2019, o creștere de 2,5 mai mare decât în perioada 2017- octombrie 2019. Așadar, politica economică generată de Florin Cîțu, pe care o numește chiar el ”performantă”, a adăugat la datoria publică peste 34 miliarde de euro în ultimele 19 luni. Probabil că această „viziune” falimentară pentru România este, în opinia premierului actual, cu adevărat o performanță personală. E clar că nimeni nu ar fi putut obține o astfel de creștere păguboasă mai mare decât domnul Cîțu, proaspăt candidat pentru șefia PNL! Și pentru că o luptă pentru supremație în interiorul PNL este foarte grea, mai ales cu un contracandidat care a încălcat toate regulile democratice ca să-și cocoațe la guvernare partidul pierzător în alegerile parlamentare, țin să închei urându-i domnului Cîțu să impună în partidul său aceeași ”performanță” dezastruoasă în care i-a târât, fără voia lor, pe toți românii!
Ștefan Mușoiu,
Deputat de Ialomița