Desigur, sunt pe Pământ dinainte de naşterea omului. Dispariţia dinozaurilor a fost un accident provocat deliberat, care a resetat acel canal monstruos al evoluţiei naturale şi a făcut posibilă naşterea omului, aşa cum îl ştim. Darwinismul este valabil când explicăm evoluţia simplă a fiinţelor care nu crează unelte şi al căror creier nu poate procesa axiologic informaţiile cotidiene. Omul a fost „ajutat” genetic să devină ceea ce este de către autorii extincţiei dinozarilor. Mii de ani ne-am conservat profilul genetic iniţial, iar acum ştim sigur că diferenţa dintre om şi şobolan, de exemplu, este dată de câţiva cromozomi, iar bucătăria aceasta demiurgică poate construi la infinit cele mai ciudate fiinţe.
Prima planetă locuită din sistemul nostru solar a fost Marte. Un accident cosmic sau autoprovocat a obligat o parte din reprezentanţii acestei civilizaţii să-şi caute alt cămin. Cel mai apropiat a fost Pământul, teraformat cu grijă, stabilizat pe orbită prin intermediul unui satelit, Luna, şi iniţierea unui câmp magnetic puternic şi stabil care ne apără de radiaţiile cosmice.
Când populaţia globului a atins masa calculată am fost „ajutaţi” să demarăm evoluţia tehnologică. Cum vă explicaţi că în două sute de ani s-a realizat un salt uriaş de la moara de vânt la microcipuri şi călătorii spaţiale? De ce nu s-a putut mai devreme? S-au făcut multe experimente sociale cu oamenii de-a lungul istoriei; războaie regionale, războaie globale, ideologii mai mult sau mai puţin nocive. Astăzi, războaiele globale nu mai sunt o opţiune, iar Pământul este suficient de populat pentru a se iniţia colonizarea planetei Marte. Schimbările climatice vertiginoase nu sunt întâmplătoare. Oamenii trebuiesc pregătiţi psihologic pentru altfel de habitate. Măştile pandemiei ne obişnuiesc uşor, uşor cu echipamentul spaţial. În cel mult douăzeci de ani zborul spre Lună şi Marte va deveni la fel de banal ca unul spre Australia, iar tehnologia de propulsie o să fie altfel, mult mai economică şi rapidă.
Nici globalizarea politică nu este întâmplătoare. Guvernul paralel există, dar cei care hotărăsc viitorul planetei nu sunt oamenii. De mii de ani extratereştrii administratori ai Terei au protejat integritatea ei deviind asteroizii periculoşi sau corectând scăderile gravitaţionale. Polii magnetici ai Pământului migrează constant, iar la un moment dat pot fi la ecuator, cu consecinţele de rigoare. Planeta a mai trecut prin asta; turtirea la poli o să scufunde munţii, o să nască alţii, alte mări şi oceane. Pentru om sunt schimbări imperceptibile, dar le vom percepe activ când balanţa climatică va coborî în cealaltă parte. Extratereştrii ne învaţă să gestionăm exodurile de populaţie, să trăim mai curat şi să evităm risipa energetică. Dacă erau ostili am fi fost de mult exterminaţi. Bazele lor permanente de pe Lună şi Pământ ne vor fi accesibile cândva, nu curând. Evoluţia civilizaţiei omeneşti a fost şi este coordonată de ei, iar liderii politici care contează pun în aplicare deciziile lor, până când un guvern global va prelua treptat gestionarea tuturor problemelor. Atunci îi vom cunoaşte şi vom cuceri împreună spaţiul nemărginit.
F.M.Ciocea