”Un scriitor pentru eternitatea Bărăganului”
”Literatura lui Ștefan Bănulescu se deschide cu o mare generozitate analizei și interpretării critice, inchizându-se însă, cu o „răceală” proporțională, în fața lecturii rapide, comode, superficiale. E ca un pamânt gras și fertil, în care poți săpa la nesfârșit, fără teama că vei da de apa”.
Daniel Cristea – Enache,
critic literar
Pe data de 25 mai 2022, Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița a organizat un eveniment cultural dedicat marelui scriitor ialomițean Ștefan Bănulescu, de la a cărui moarte s-au împlinitit 24 de ani. Evenimentul, moderat de doamna manager al bibliotecii Elena Balog, a reunit cadre didactice, elevi de gimnaziu, liceeni și oameni de cultură.
Personalitate marcantă a literaturii române, proza lui Ștefan Bănulescu este un univers de ficțiuni echivoce, care ne descoperă amintirile unui prozator eminent, un romancier original, creatorul unui spațiu imaginar imposibil de confundat în literatura română.
Manifestarea a cuprins:
– ”Fascinația Bărăganului în opera lui Ștefan Bănulescu”, prezentare oferită de elevii Colegiului Național ”Mihai Viteazul” Slobozia, profesor coordonator Tărăcilă Mariana;
– festivitatea de premiere a concursului județean de creație literară ”Ștefan Bănulescu”, Ediția a II-a, 2022;
Născut la Făcăeni pe 8 septembrie 1926, Ștefan Bănulescu a fost al optulea fiu dintre cei unsprezece ai agricultorilor Ion și Elena Bănulescu. Prozator, eseist şi jurnalist, Ştefan Bănulescu urmează cursurile liceului Știrbei-Vodă din Călăraşi(1938-1945), oraş care i-a marcat puternic existenţa. Sub îndrumarea profesorului de limba română Aurel Dinulescu, discipol fidel al lui Mihail Dragomirescu, prozatorul devine bibliotecarul liceului şi ulterior redactor la revista şcolii, numită Avîntul. În perioada anilor 1948-1952 , urmează și absolvă Facultatea de Filologie din București avandu-i ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. Desfășoară o intensă activitate publicistică (1949 – 1962): debutează în anul 1949, în revista Viața românească, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol; colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre Cântecele de câmpie); semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu.
Sub direcția prozatorului Zaharia Stancu, devine redactor la Gazeta Literară între anii 1954-1959. Mistreții erau blanzi, Dropia, Gaudeamus, Masa cu oglinzi, Satul de lut , Vară si viscol sunt nuvelele care apar în periodicele Gazeta literară și Luceafărul in perioada anilor 1963-1964.
In anul 1965, la varsta de 39 de ani, debutează editorial cu volumul de nuvele Iarna Barbatilor, care-i aduce Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor.
Devine bursier la Universitatea din Urbino in anul 1966, in 1971, bursier la Universitatea din Iowwa City, International Writing Program, iar mai tarziu, in 1983 obtine bursa de studii prin concurs la Akademie der Kunste (Berlinul de Vest), în cadrul programului D.A.A.D. (Deutcher Akademischer Austauschdienst.
Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor îl obține în anul 1977 cu romanul Cartea de la Metropolis, întâiul volum din ciclul Cartea Milionarului, proiectata in patru parti.
In anul 1997, autorului i se decernează Premiul Național pentru Literatura, iar în următorul an, la 25 mai, acesta moare. Din anul 1998, Biblioteca Județeană Ialomița îi poartă numele.
Încă de anul trecut, în această zi are loc și festivitatea de premiere a concursului județean de creație literară ”Ștefan Bănulescu”. Aflat la a doua ediție, Concursul de creație literară ”Ștefan Bănulescu” s-a adresat tuturor creatorilor din județul Ialomița și a avut ca scop stimularea creației originale și afirmarea unor nume noi în sfera preocupărilor literare. Tema concursului a fost: Fascinația Câmpiei (narațiuni, descrieri, eseuri care să aibă legătură cu tema). Concursul a cuprins două secțiuni: Secțiunea I: Proză scurtă/Eseu; Secțiunea a II-a: Poezie, ambele având două categorii de vârstă: 14-19 ani și peste 19 ani.
Componența comisiei de jurizare a fost formată din: prof.dr. Mihaela David – Președinte, jurnalist Tache Nicolae – Vicepreședinte, prof. Ramona Popescu – membru.
S-au înscris la concurs elevi de la Școala Gimnazială ”Sfântul Andrei” Slobozia, Colegiul Național ”Grigore Moisil” Urziceni, Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Slobozia, Liceul ”Matei Basarab ”Slobozia, Liceul de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia, Școala Gimnazială Scânteia, Seminarul Teologic ”Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Fetești, Liceul Teoretic Carol I Fetești, și adulți cu vârsta cuprinsă între 28 și 58 de ani.
Redăm un fragment din eseul scris de Lică Alina Ioana, elevă a Liceului Pedagogic ”Matei Basarab” Slobozia, care a obținut Locul I la Secțiunea Proză scurtă/Eseu, categoria 14-19 ani: ”Opţiunea mea pentru Ştefan Bănulescu se alimentează dintr-o profundă dorinţă de cunoaştere a culturii locale, din interesul de a intra în contact cu spiritualitatea ialomiţeană şi poate dintr-un refuz al modelelor „din afară”. Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ştefan Bănulescu în 1968 și care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaţilor) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esenţele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja” mitului. Circularitatea operei lui Bănulescu favorizează, odată găsită linia stilistică fermă, reluarea şi adâncirea unor motive si simboluri recurente, care migrează de la o carte la alta”.
Felicitări tuturor participanților, mulțumim cadrelor didactice coordonatoare și să ne revedem cu bine la următoarea ediție!
Vali Șerban,
documentarist Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița