Nicoleta Toma, după trei ani de dispute sterile cu consilierii din Țăndărei

 

Nicoleta Toma, primarul orașului Țăndărei, este printre puținii edili ai județului cu mandat de doar trei ani în fruntea unei comunități locale. Venită într-o perioadă dificilă pentru administrația publică din localitate și dintr-un domeniu de activitate total diferit comparativ cu ceea ce urma să facă, învățământ, Nicoleta Toma a făcut față tuturor provocărilor și problemelor cu care s-a confruntat în toată această perioadă. Deși a avut un Consiliu local care i-a fost ostil și care s-a opus majorității proiectelor de hotărâre inițiate de aceasta, precum și un viceprimar care ar fi trebui să preia din atribuțiile sale și să-și îndeplinească fișa postului, primarul a bifat, cu brio, multe investiții în orașul pe care îl reprezintă.

În această pagină, despre cei trei ani de mandat, cu bune și cu rele, cu urcușuri și coborâșuri, doamna primar dă un scurt raport în fața țăndărenilor.

  • Doamna primar, aţi ajuns în această Primărie după un moment destul de dificil în administraţia publică locală. Care era atmosfera din Primărie?

  • A fost un moment de cotitură în viaţa mea. Nu ştiu dacă eram perfect conştientă atunci la ce mă angajez, dar ştiam că este o responsabilitate uriaşă, pentru că urma să am grijă de un oraş întreg şi îmi era teamă ca nu cumva să nu pot face față. Cei care mă cunosc știu că sunt un om responsabil, un om asumat. Pentru cariera mea didactică, de 30 ani, până la momentul acela, am muncit pe brânci. Am luat gradaţie de merit de 25 ani și am fost director de şcoală timp de 5 ani. În tot acest timp mi-am făcut datoria faţă de copii și faţă de oraş, cât am putut de bine. Am păşit în Primărie cu teamă şi cu emoţie. Nu ştiu cum simţeam oamenii, pentru că era un colectiv total nou pentru mine și aveam atribuţii pe care nu le cunoșteam la acel moment, însă, după câteva zile, am realizat că este foarte greu să lucrezi în administraţie. Poate din exterior, nu ştiu, se priveşte altfel, dar într-o Primărie chiar trebuie să muncești dacă vrei să ai rezultate. Mai mult decât atât, este foarte greu să rezolvi toate problemele unui oraş care are peste 13 mii de locuitori cu 40 de salariați.

  • Prima decizie majoră ca primar?

  • Prima dată am făcut o ședință cu colegii, cărora le-am cerut situația financiară și lista de investiţii. Domnul viceprimar avea atribuţii de primar în momentul respectiv, dar, ce să mai zic, că nu începuse în anul acela nici un fel de investiţie? Am preluat din acel moment ceea ce lăsase domnul Roman, un proiect amplu de asfaltare. Ne-am apucat de am făcut documentaţia pentru PNDL ca să obținem finanţare, să finalizăm acest proiect care trebuia să se încheie anul acesta, în 2020. A fost dificil, pentru că nu aveam nici o echipă pe achiziţii. Efectiv nu prea aveam cu cine să lucrez. O echipă pe Compartimentul Achiziţii s-a format abia în 2018, iar până atunci am lucrat cu o firmă de consultanţă. La începutul anului 2018 am reușit să modernizăm sala de sport a Liceului Teoretic „Paul Georgescu”. A fost singura investiţie pe care am putut s-o facem, iar ulterior am depus documentaţia pe PNDL pentru a finaliza acel proiect de asfaltare care s-a şi finalizat în 2018, cu două străzi – Agricultori şi Soarelui -, dar şi trotuarele aferente pentru celelalte pe care le începuse domnul Roman, deci, în total, 16 străzi. Şi de atunci pot să zic că a început munca efectiv.

  • Demararea și derularea unor proiecte de investiții?

  • Trei ani sunt foarte puţini în administraţie, chiar extrem de puţini pentru a putea face mai mult. În toată această perioadă cei mai mai dușmani ai meu au fost timpul, birocraţia şi, până la un moment dat, lipsa unei echipe performante cu care să lucrez. A fost foarte greu, pentru că, după cum foarte multă lume ştie, documentaţia pentru un proiect se lungeşte foarte mult, de la un an, un an jumătate până la doi ani. Chiar şi acum văd că sunt întrebări şi acuzaţii că de ce se lucrează în această perioadă, când este campanie. Să nu uităm că alegerile trebuiau să fie în iunie și s-au decalat din cauza pandemiei. Deci, când se lucrează?

  • Se lucrează acum, după momentul în care ar fi trebuit să fie alegerile. Sunt proiecte în derulare, dar multe vor începe după perioada în care se vor desfăşura alegerile. Acesta a fost momentul când a trebuit să înceapă şi când s-a terminat documentaţia.

  • Un primar fără Consiliu local de partea sa nu poate face prea multe. La Țăndărei cum a fost?

  • Cea mai mare problemă pe care am avut-o în această perioadă chiar a fost Consiliul Local. Într-adevăr, este foarte important ca un primar să aibă susţinere în Consiliul Local. Primarul poate să vină cu proiecte pentru dezvoltarea oraşului extrem de frumoase, de numeroase, dar dacă nu sunt susținute de consilierii aleși care se opun permanent, atunci sunt mari probleme.

  • De multe ori m-am întrebat cum este posibil să ai şansa să conduci oraşul, să fii consilier local, oamenii să aibă încredere în tine, să te trimită acolo să le reprezinţi interesele, să fii şi plătit pentru lucrul acesta cu 730 de lei pentru o ședință/lună, şi tu să te opui dezvoltării oraşului? N-am înțeles niciodată și nu cred că este de înțeles!

  • Investițiile în infrastructura de drumuri?

  • Vorbind de infrastructură, vă amintesc că a fost finalizat un proiect, în 2018, pe PNDL, în valoare de 30 miliarde lei vechi, care a cuprins 16 străzi şi trotuarele aferente acestora. Am depus o cerere de finanțare în anul 2019, la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, pentru alte 6 străzi. Am obţinut această finanţare, dar, din păcate, acest Fond s-a desfiinţat în anul 2020. Proiectul a fost preluat şi suportat din bugetul local și se va finaliza în următoarele săptămâni. Este vorba despre străzile Gării, 1 Decembrie, Căprioarei, Spitalului, Ionel Perlea şi Aleea Fabricii. Mai avem un proiect pentru care s-a întocmit Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic (PT), urmează să fie atribuită execuţia, dar pentru care nu sunt fonduri.

  • Acest proiect cuprinde 28 de și putea să fie finalizat de mai mult timp. Și în jurul acestui proiect există o poveste. Cererea de finanţare pe PNDL trebuia să fie depusă în ianuarie 2017. În 28-29 decembrie 2016, trebuia să se întrunească Consiliul local pentru a aproba această cerere, însă, din păcate, la acea ședință nu au fost prezenţi decât consilierii PSD şi un consilier ALDE. Ceilalţi nu s-au prezentat. Cu toate telefoanele date şi cu toate intervenţiile au refuzat să vină la acele şedinţe, tocmai pentru a nu fi finanţat acest proiect. Nu îți poți permite să suporți din bugetul local o valoare de 120 de miliarde lei vechi, de aceea proiectul trebuia să fie finanţat din fonduri guvernamentale, nerambursabile, iar astăzi mai aveam încă 28 de străzi asfaltate. Cum finanțarea a fost pierdută, suntem nevoiți să identificăm soluții pentru a suporta aceste costuri din bugetul local, dar nu avem bani în prezent ca să putem începe lucrările. Prin neprezentarea lor, consilierii în cauză s-au opus la modernizarea oraşului care ar mai fi beneficiat de încă 28 de străzi asfaltate şi acum puteam discuta despre alte străzi cărora să le căutăm finanţare. L-am transformat într-un proiect multianual și așteptăm să ni se vireze 17 miliarde de lei vechi, decontul unei facturi trimise la Ministerul Dezvoltării care a preluat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, pentru ca măcar să demarăm lucrările. Cu banii pe care îi vom primi, putem face maxim două străzi.

  • Care este suprafața asfaltată a orașului?

  • Avem asfaltat undeva la 70%. Dacă ar fi fost asfaltate şi cele 28 de străzi, procentul era de 80-90%. Sper ca în perioada 2020-2027 să găsim şi Axe de finanţare pentru a fi asfaltate acestea.

  • Oamenii sunt nemulţumiţi de Serviciul de apă. De unde aceste nemulţumiri?

  • Nu am reuşit să facem mare lucru pentru că cei de la RAJA sunt stat în stat, iar Serviciul de apă este concesionat pe 49 de ani de fostul primar Sava cu un contract în favoarea firmei, nicidecum în favoarea cetățenilor. Preţul îl fac tot ei. Din păcate, noi nu avem asociaţii de locatari, în felul acesta s-ar fi rezolvat mai repede problemele cetăţenilor din subsolurile blocurilor, cu pierderile de apă care curpinde şi celelalte reparaţii ce ar fi trebuit făcute acolo. Au făcut extinderea reţelei de apă şi canalizare şi de atunci străzile arată și mai jalnic. Au avut firme contractate și subcontractate. Este treaba lor, dar, din acest punct de vedere oraşul nu arată deloc bine. I-am rugat de nenumărate ori să vină să repare acolo unde străzile s-au scufundat, dar nu am găsit înţelegere. În contract este prevăzut că trebuie să readucă drumul la starea iniţială, dar motivează că nu au finanţare pentru astfel de reparaţii. Noi i-am invitat la nenumărate întâlniri cu cetăţenii oraşului, ca aceştia să-şi expună problemele, pentru că, într-adevăr, de multe ori apa vine murdară şi este imposibil de folosit. Apoi, mai sunt toate pierderile de apă care sunt plătite de către cetăţeni, lucru care nu este deloc în regulă. Am venit şi cu alte sugestii, să vină şi să monteze pe scară, fiecărui locatar, apometru, să se vadă consumul clar pe care-l are fiecare, să plătească ce a consumat, nu şi pierderile de pe traseu. Dar aici ne-am lovit şi de faptul că nu sunt asociaţii de proprietari, că lucrurile s-ar fi rezolvat altfel. Da, RAJA Constanţa este un punct sensibil.

  • Au vreun proiect de modernizare pentru rețelele de apă și canalizare?

  • Da, au un proiect pe POIM, de extinderea rețelelor de apă și canalizare, nu de modernizare, pentru care au sistat lucrările, întrucât modalitatea de lucru este extrem de defectuoasă. Eu am înţeles că este investiţia lor, dar domeniul public este al nostru şi nu ne putem permite iarăşi să execute lucrări de proastă calitate. Le-am oprit execuţia lucrărilor pentru că am constatat că lasă jaf în urma lor. Pământul este scos din culoarul pe care-l fac pe stradă și este lăsat acolo. Au venit ploile şi acesta s-a întins, după care vii și pui piatră peste pământul acela. Este o mare bătaie de joc şi până când aceste lucrări nu vor fi aduse la starea iniţială, la starea în care le-am predat amplasamentul, nu voi da aviz pentru celelalte lucrări ce trebuie să aibă loc pe domeniul public. În ce priveşte contractul este imposibil să-l încetezi sau să-l modifici.

  • Proiect pentru unitățile de învățământ?

  • După ce am finalizat modernizarea Sălii de sport de la Liceul Teoretic „Paul Georgescu”, am depus pe PNDL un proiect pentru toate cele trei unităţi de învăţământ din oraș, în valoare de 16 miliarde de lei vechi. Fiecare şcoală a solicitat bani pentru dotare, iar acum, toate unităţile de învăţământ beneficiază de laboratoare de informatică noi, cu calculatoare foarte performante, laboratoare de fizică şi chimie, la fel de performante. Numai o trusă de fizică şi chimie, din ce am înţeles, adusă din America, costă aproximativ 2.500 euro. Apoi, am achiziționat mobilier şcolar modern, chiar și un automobil pentru Liceul Tehnologic, astfel încât elevii să-şi facă şcoala în vederea obținerii permisului de conducere.

  • În momentul acesta mai avem de achiziţionat aparatură pentru un atelier electric şi mecanic la Liceul Tehnologic, pentru care procedurile sunt în derulare. Anual au fost acordate sume pentru investiții diverse în unitățile de învățământ. Numai anul trecut am alocat aproximativ 12 miliarde de lei vechi din bugetul local către şcoli, pentru ca acestea să aducă îmbunătăţiri în interior, respectiv înlocuire pardoseli, tâmplărie de interior/exterior, achiziție mobilier școlar, etc. Urmează o rectificare bugetară pentru a deconta devizul de lucrări la acoperișul Sălii de sport de la Școala nr. 2, deviz care are o valoare de aproximativ 3 miliarde de lei vechi. Şi la Liceul Teoretic „Paul Georgescu” s-a intervenit la acoperiș, fiind făcute reparații în urma unei furuni care l-a smuls. Valoarea lucrărilor a depășit suma de un 1 miliard de lei vechi. Am și o nemulțumire legată de începerea anului școlar pentru că povara cade pe umerii noștri. Nu ni s-a spus încă dacă se vor aloca sume pentru achiziția materialelor dezinfectante, pentru achiziția de tablete pentru copii, de laptopuri pentru profesori și de alte materiale. Noi ne vom descurca cumva, nu știu cum, dar cum siguranță anul școlar va începe în condiţii optime. Nu este corect ca totul să se transfere către autoritatea locală, fără ca să primeşti nici un fel de finanţare. Vă pot da un exemplu ca să vă formați o idee. Am primit solicitări de la unitățile de învățământ, pentru achiziția de măști. Este nevoie de aproximativ o mie de bucăți pe zi pentru copii, cadre didactice şi personalul administrativ. Vă daţi seama ce sume trebuie alocate către şcoli? Şi acesta este doar un aspect minor, faţă de celelalte lucruri pe care le-au solicitat.

  • Ce șanse sunt să fie redeschisă școala din Strachina?

  • Şcoala din Strachina este o mare problemă. Ea a fost desfiinţată în urmă cu 10 ani și, din punctul meu de vedere, a fost o mare greşeală, pentru că acolo sunt sute de copii neşcolarizaţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. Ce-i stricat, nu se mai repară. Este greu să reînfiinţezi o unitate de învăţământ acolo. Am luat legătura şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean ca să se facă demersuri în acest sens, dar nu am primit răspuns. Am depus pe fonduri norvegiene un proiect pentru un centru educaţional, dar nu s-a aprobat. Copiii de acolo, din ce în ce mai puțini, merg la Şcoala 1, unde au fost transferaţi după ce şcoala s-a desfiinţat.

Am mai lucrat la un proiect care se referea la înființarea unui afterschool și care, din păcate, nu s-a materializat. Am cerut sprijinul ONG-urilor, Ministerului Educaţiei, dar nu ştiu, poate au alte lucruri mai importante de făcut. În acea zonă este nevoie de proiecte integrate, pe educaţie, sănătate, mediu, dar nu am găsit susţinere, înţelegere nicăieri. Am apelat şi la Banca Mondială şi nu ne-a venit răspuns în acest sens.

Petronela MOROIANU


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved