În patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii există o piesă inedită, un vas pentru copt aluaturi, ce are formă de peşte, achiziționat din județul Brașov. Este confecționat manual, din tablă zincată, prin ambutisare (a ambutisa= comprimare la cald sau la rece a unei piese de metal pentru a-i da o formă determinată –DEX). La extremitatea care reprezintă capul peştelui, prezintă o agăţătoare (din sârmă), pentru atârnat în cui.
Vasul era folosit la coacerea pâinilor rituale în formă de pește, pâini care se împărțeau, în anumite zone, de Buna-Vestire/ Blagoveştenie (25 martie).
”Suntem în Postul Paștelui. Este dezlegare la pește. Tot creștinul caută să aibă pește pe masă (așa s-a pomenit, e bine, să fii iute ca peștele tot anul). Mai mult, pe alocuri, din cocă de post se fac pâini în formă de pește. Prima, care este și cea mai mare, este destinată stăpânului casei. O mănâncă după venirea de la biserică, în credința că-i va fi casa îmbelșugată precum lanul de grâu din care se face pâinea. (Banat) În dimineața acestei zile se face foc în ogradă, înaintea ușii de la casă. Alături, se așază pâine, sare și o cofă cu apă, să se încălzească îngerii, să mănânce și să bea apă. Pâinea și sarea o dau apoi de pomană.”(Croitoru-Capbun Viorica, Ciucă Răzvan, Pâinea de neamul românesc, Slobozia, 2002)
Piesa poate fi admirată în expoziția permanentă ”La pas prin lumea satului”, în sectorul ”Interior de casă țărănească. Bucătăria”, alături de alte obiecte folosite de gospodinele de demult în bucătăriile lor.
Muzeograf Petre-Filip Magdalena