Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: PRIMUS

 

Primusul, primul aragaz portabil cu kerosen (parafină), cu arzător presurizat, a fost dezvoltat în 1892 de Frans Wilhelm Lindqvist, mecanic al unei fabrici din Stockholm. În acelaşi an, Lindqvist a colaborat cu Johan Viktor Svenson şi au înfiinţat fabrica de aragazuri cu kerosen, care au fost vândute sub numele Primus.

Primul model a fost Primus no.1, care a fost rapid urmat de o serie de aragazuri proiectate în mod similar, de diferite modele şi dimensiuni. La scurt timp după aceea, B.A. Hjorth & Co. (mai târziu Bahco), o firmă de instrumente şi inginerie înfiinţată la Stockholm în 1889, a dobândit drepturile exclusive de a vinde aragazurile Primus.

Primele aragazuri au fost vândute în principal femeilor care aveau magazine stradale (deţinătoare de tarabe) din Stockholm. Exploratorii au descoperit atunci valoarea de a avea o sobă portabilă pentru expediţiile lor. Primus-ul şi-a câştigat rapid reputaţia de sobă fiabilă şi durabilă în utilizarea de zi cu zi şi a funcţionat deosebit de bine în condiţii nefavorabile: a fost ales pentru expediţia din 1897, la Polul Nord, a lui Salomon August Andrée, care a gătit pe un Primus. Roald Amundsen a purtat cu el o sobă Primus în aventura sa către Polul Sud, în 1911. Şi în 1953, Sir Edmund Hillary şi Tenzing Norgay s-au bazat pe sobele Primus în timpul primei lor urcări pe Muntele Everest. Aragazurile Primus au însoţit, de asemenea, nefericita expediţie britanică a lui George Mallory şi a partenerului său, Andrew ”Sandy” Irvine, pe Muntele Everest în 1924, în care aceştia au dispărut pe creasta de nord-est, în încercarea lor de a face prima ascensiune pe cel mai înalt vârf montan din lume.  

În timp, multe alte companii au fabricat aragazuri portabile cu un design similar cu Primusul, de aceea, acest stil era adesea denumit, în mod generic, „Primus”, indiferent de producător.

Înainte de introducerea Primusului, sobele cu kerosen au fost construite în acelaşi mod ca lămpile cu ulei, care foloseau un fitil pentru a trage combustibil din rezervor la arzător şi care produceau o cantitate mare de funingine, datorită arderii incomplete. Proiectarea aragazului Primus, care utilizează presiunea şi căldura pentru a vaporiza kerosenul înainte de aprindere, are ca rezultat o sobă mai fierbinte şi mai eficientă, care nu fumegă. Deoarece nu s-a folosit fitil şi nu a produs funingine, aragazul Primus a fost promovat ca primul aragaz „fără funingine” şi „fără fitil”.

Muzeul Naţional al Agriculturii deţine în colecţiile sale câteva Primusuri, cel prezentat astăzi fiind un aragaz compus dintr-un corp cilindric prevăzut cu gură de alimentare şi pompă, patru arzătoare poziţionate pe patru tuburi, prinse în partea superioară de un disc din tablă, de protecţie. Inscripţie în relief pe capacul gurii de alimentare şi pe buton „PRIMUS SWEDEN”. Pe rezervor, este marcată – prin ştanțare – emblema (un primus stilizat) şi înscrisurile: „TRADE MARK PRIMUS” şi un înscris în relief: „PRIMUS N° 744 A/B B.A. HJORTH & Co. STOCKHOLM. SWEDEN”, precum şi înscrisul (în cinci limbi: engleză, germană, franceză, spaniolă, rusă): „SINGURII FABRICANŢI DE VERITABILE APARATE <PRIMUS>”.

Muzeograf Petre-Filip Magdalena

Foto: Ştefan Olteanu


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved