Cu mici excepții, modernizarea drumurilor județene este pe… drumul cel bun
Consiliul Județean Ialomița investește în modernizarea infrastructurii rutiere folosindu-se de finanțări europene, guvernamentale și locale, proiecte care vor contribui la îmbunătățirea gradului de accesibilitate a populației din zonele rurale și urbane adiacente tronsoanelor de drumuri județene. Acestea vor fi modernizate și reabilitate pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți, respectiv creșterea vitezei, siguranței rutiere și portanței.
Vești bune sud-vestul și nord-vestul județului
La nivel județean există trei mari tronsoane supuse modernizării, aflate în diferite stadii de execuție. Trebuie menționat faptul că s-a pornit de la peste 200 de kilometri de drumuri de pământ sau acoperite cu piatră și odată cu finalizarea lucrărilor vor mai rămâne aproximativ 17 kilometri de drumuri de modernizat, lungime pentru care Consiliul Județean încearcă identificarea unor surse de finanțare, astfel încât să fie zero kilometri de drumuri de pământ.
Prin modernizarea a peste 49 de km de drum județean pe DJ 101, DJ 302 şi DJ 402 se îmbunătățește accesul populației din localitățile adiacente drumurilor reabilitate către județele Ilfov, Prahova şi Călărași şi prin DN1 către București şi Brașov. Din punct de vedere al accesibilității se va îmbunătăți legătura către DN 1D şi E85 (DN2) prin: DJ 101 a locuitorilor din Movilița, Dridu, Jilavele, Moldoveni, Adâncata către județele Ilfov, Prahova şi Călărași şi prin DN1; prin DJ 302 a locuitorilor din Drăgoești, Roșiori şi Movilița către E85; prin DJ 402 a locuitorilor din Sinești, Lilieci, Cătruneşti, şi Hagieşti către reţeaua TEN-T şi către centre urbane importante ca București şi Brașov. Acest proiect se implementează în localitățile Fierbinți – Târg, Adâncata, Drăgoești, Dridu, Jilavele, Moldoveni, Movilița, Roșiori, Sinești, Județul Ialomița.
Perioada de implementare este 84 de luni. Data finalizării proiectului este 31 decembrie 2021. Valoarea totală a proiectului este de 115.051.989,53 lei inclusiv TVA. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 88.483.929,13 lei inclusiv TVA, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este în cuantum de 13.532.836,21 lei inclusiv TVA, iar valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului este în sumă de 2.081.974,81 lei inclusiv TVA.
„Lucrările pe aceste tronsoane se apropie de faza finală de recepționare, majoritatea lucrărilor fiind deja realizate. Au fost și controale din partea finanțatorului, respectiv Autoritatea de Management Operator Regional și lucrurile au ieșit bine. Din punctul meu de vedere, până la sfârșitul anului vom avea finalizat acest drum, inclusiv partea de recepție. Sper să nu existe chestiuni de detaliu, mă refer la partea de construcție efectivă. Noi urmărim ca și covorul asfaltic să fie de calitate, monitorizăm și partea de amenajare a trotuarelor, a rigolelor, a pasajelor. Am avut ceva probleme cu porțiunea de la Jilavele, cu terenul de fundare al drumului, dar s-a depășit momentul și acum suntem în grafic cu el. Acesta este un prim tronson, finanțat din fonduri europene”, a explicat Alexandru Potor, administratorul public al județului.
Există, alte două tronsoane foarte importante, printre care DJ 201, care pornește de la Coșereni-Axintele până la Orezu și pe care s-a încheiat recent așternerea covorului asfaltic până la intersecția cu drumul național de la Coșereni. Practic locuitorii din comunele Coșeșeni, Borănești, Bărcănești și Axintele pot circula fără probleme pe drumul deja modernizat. În același timp se lucrează foarte intens în partea de extravilan, de la Axintele către satul Orezu, porțiune de drum care se reface de la zero, pentru că a fost de pământ și nu respecta nici măcar dimensiunea standard de drum județean. Alexandru Potor spune că s-a lucrat foarte mult și aici, termenul de execuție este de 10 luni de la semnarea contractului (martie 2021) așa că în noiembrie 2021 ar trebui să fie finalizat proiectul.
„Aici a fost și o eroare de proiectare, pentru 900 de metri din acest drum care trebuia să facă joncțiunea cu 201B, însemnând drumul care vine de la Ciochina și urcă spre Lehliu, limită de județ, și care nu au fost proiectați, deși exista riscul ca acest drum să se termine în noroi. Această bucată a fost prinsă într-un proiect separat cu intenția de a fi bugetat local. Vorbim despre 900 de metri care rămâneau exact acolo unde se termina drumul finanțat din PNDL plus o porțiune din drumul Piersica-Bordușelu. Întrebarea a fost, de ce nu s-a încheiat până în 201B ca să se facă joncțiunea completă? Însă nu știu să vă răspund. Noi am luat decizia demarării de urgență a unui studiu de fezabilitate, iar documentele sunt gata. S-au depășit toate chestiunile birocratice și suntem în postura de a avea inclusiv proiectarea și toți indicatorii tehnico-economici pentru această bucată de 900 de metri. A fost identificată această soluție în avans, acum trebuie găsită și soluția financiară, pentru că este destul de scump, fiind un drum adus la nivel de infrastructură standard de drum județean”, a mai spus administratorul public al județului.
Reprezentantul Consiliului Județean consideră că lucrarea se va încadra în grafic, însă problema este că aceste tronsoane sunt finanțate din PNDL, iar Ministerul Dezvoltării nu a făcut plăți de foarte mult timp, existând sume consistente care s-au adăugat, iar instituția a plătit din surse proprii acești bani. Cu toate acestea, antreprenorul se va încadra în termen. Tronsonul Coșereni-Axintele-Orezu este cea mai consistentă investiție din punct de vedere financiar, fiind mult mai lung, dar și mai bine acoperit financiar dacă e să comparăm cu tronsonul Buești-Mărculești, care este mai scurt, până la 60 la sută din lungimea acestuia, dar și soluția tehnică în situația de față este ceva mai ieftină.
Podul de la Bora afectează lucrările pe drumul de la Buești la Mărculești
Al treilea tronson foarte important în portofoliul de investiții în acest sector al Consiliului Județean este Buești-Ivănești-Ciulnița-Cosâmbești-Mărculești, proiect finanțat din PNDL și implementat de SC Drumuri și Poduri, ITARO și All Constructs. Alexandru Potor susține că pe acest tronson s-a propus o soluție tehnică destul de slabă din ceea ce au spus ulterior antreprenorii.
„Când s-a proiectat drumul nu s-a luat în calcul devierea traficului datorat de lucrările la podul peste râul Ialomița și s-a gândit o soluție tehnică care abia ulterior a condus la această constatare. Prin urmare, traficul intens a dus la deterioarea accentuată a drumului. Soluțiile tehnice prevăzute nu mai erau sustenabile, ceea ce a presupus adoptarea altei soluții tehnice prin dispoziție de șantier. Suntem în discuții cu proiectanții să vedem dacă este și la ce nivel este acceptabilă această modificare, altfel există riscul ca drumul să fie modernizat și în câțiva ani să apară fisuri din cauza cedării fundației (…) Aici suntem puțin întârziați, fiind o situație excepțională, care nu putea fi prevăzută la momentul proiectării. Au fost întrebări în acest sens și s-a ajuns la concluzia că clasa de drum permite circulația unor vehicule cu tonaj mare, însă frecvența este importantă. Clasa de drum se referă și la frecvența acestor vehicule de tonaj.
Acum se încearcă identificarea unei soluții tehnice pentru a se îndrepta această deteriorare care s-a produs în urma devierii traficului și acesta este problema care ne-a ținut puțin pe loc, dar s-a lucrat destul de bine, iar pe tronsonul Ciulnița-Ivănești se va trece la așternerea covorului asfaltic. Nu s-a stat, s-a lucrat intens. Trebuie precizat faptul că varianta cea mai simplă era să lucrăm drumul așa cum a fost în soluția inițială, dar nu ne batem joc de banii care se investesc acolo și trebuie ca acel drum să reziste, cel puțin aceasta este viziunea pe care o avem noi”, a mai spus Potor.
RAJA Constanța și-a făcut de cap și la Căzănești
DJ 203E este un alt drum finanțat din bugetul public al județului Ialomița, respectiv tronsonul situat în zona Căzănești-Cocora. Aici, reprezentanții Consiliului Județean Ialomița au identificat o problemă, mai exact în zona orașului Căzănești, pentru că RAJA Constanța a efectuat lucrări la rețeaua de canalizare și a deteriorat structura drumului județean, iar beneficiarul ar trebui să finalizeze lucrările și ar trebui să așeze rigole deasupra unor zone unde a fost instalată această rețea.
„Este o chestiune bizară, pentru că dacă pui deasupra unei canalizări niște rigole este de estimat că dacă vei avea nevoie vreodată de intervenții, se sparge. Din punct de vedere legal, nu se afectează vreun normativ și nu se poate interzice cuiva să facă o canalizare doar pentru că urmează să fie un șanț betonat acolo. Partea proastă este că ceea ce au făcut contractorii RAJA Constanța conduce la deficiențe de siguranță ulterioară pentru finalizarea drumului și aici suntem într-o așa zisă dispută, întrucât noi le-am demonstrat că lucrarea făcută de ei acolo nu asigură nivelul de portanță necesar pentru a așterne covorul asfaltic și a finaliza lucrarea. Am avut discuții cu conducerea RAJA și am stabilit că trebuie să asigure în mod concret punerea la dispoziție a infrastructurii de drum la parametri tehnici corespunzători. A promis că vor remedia acea problemă. Important este ca în interiorul localității și acolo unde s-a lucrat să nu se lase treaba neterminată ca apoi să fie probleme cu proiectul nostru”, a mai spus administratorul public al județului.
DJ 203F Grivița-Smirna-Iazu-Scânteia-Valea Ciorii este un proiect finanțat tot din PNDL. Tronsonul 1, de la Grivița până la Iazu, deja a fost recepționat, mai este cel dintre Scânteia și Valea Ciorii, realizat în proporție de 94 la sută, avansul fizic al lucrărilor a fost rezolvat, probabil că într-o lună și jumătate se va face recepția finală.
DJ 306 va fi finanțat tot din surse europene, licitația a fost lansată în urmă cu cinci luni, lucrarea fiind încă în procedură de atribuire și probabil că în această toamnă se va finaliza și această parte. Valoarea finanțării din POR este în jur de 130 de milioane de euro. Sunt 47 de kilometri extrem de importanți pentru că în centrul județului se asigură legătura cu județul Călărași de la Albești până la Reviga-Cocora-limită de județ cu Buzău. Alexandru Potor a precizat că acest drum ar putea să intre în construcție la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor. Perioada de implementare este până în 31 decembrie 2023.
De asemenea, a fost lansată licitația pentru DJ 213A pe tronsonul limită de județ Călărași-Mărculești-Bucu-Gheorghe Lazăr-Scânteia și limita de județ cu Brăila, segmentul acesta fiind o a treia transversală, iar finanțarea este securizată din Programul Operațional Regional 2021-2027. „Acest drum a fost prins ca prioritatea numărul unu la finanțare”, a conchis Potor.
Ialomița va mai avea doar 17 kilometri de drum județean de pământ
Potrivit declarațiilor reprezentantului Consiliului Județean, Ialomița mai are doar două porțiuni de drumuri județene de pământ sau cu piatră, aproximativ 17 kilometri. Vorbim aici despre un segment din DJ201 Piersica-Bordușelu și un altul pe DJ 212 Luciu-Mihail Kogălniceanu, care nu vor fi aduși la standarde, cel puțin în perioada imediat următoare. Cert este că investițiile în infrastructura de drum au pornit de la 200 de kilometri de drumuri de pământ și s-a ajuns la aproximativ 17 kilometri, însă abia după ce se încheie proiectele mențioate anterior. Potor spune că aceste două drumuri vor fi introduse în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Totodată, în ceea ce privește DN3B și să vrea CJ Ialomița să facă investiții acolo, conform legislației nu se poate interveni, după cum nu se poate interveni nici pe DN 2C Amara-Grivița, care are multe probleme, dar asta nu înseamnă că nu s-au întreprins demersuri la administratorul de drum pentru a efectua reabilitări și modernizări pe aceste sectoare. „Demersuri s-au făcut tot timpul, dar nu putem certifica intervenția. Nu ne putem lua angajamente în ceea ce privește intervenția pe drumurile naționale, noi putem să spunem ce se întâmplă pe drumurile județene”, a conchis administratorul public.
Consiliul Județean Ialomița vizează să închidă lucrările pe DJ 201 și DJ 201B, cu tot ce înseamnă intervenție la covorul asfaltic. Totodată, a fost derulat și programul de întreținere drumuri care este o chestiune separată. Administrația județeană are în vedere proiecte care duc spre modernizarea efectivă a drumurilor și întreținerea acestora, care înseamnă intervenție la nivel de infrastructură, covor asfaltic, curățare vegetație, indicatoare rutiere etc. Ultima intervenție va fi probabil în zona Manasia-Gârbovi, un drum de 10 km, unde infrastructura a mai cedat de-a lungul timpului și unde Consiliul Județean va interveni pe partea de întreținere.
„Anghel Saligny”, agreat de conducerea CJ Ialomița
Întrebat despre oportunitatea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” promovat de Guvern, Alexandru Potor a declarat că ar putea fi un program eficient dacă proiectele de infrastructură rutieră nu sunt condiționate de investițiile în infrastructura de apă și apă uzată. „PSD a inițiat PNDL 1 și PNDL 2, două programe naționale care s-au dovedit a fi foarte eficiente și de care au beneficiat toate comunitățile din România, indiferent de culoarea politică. Sper să fie o asemenea chestiune și în cazul acestui program. Deși mulți au blamat PNDL 1 și PNDL2, acestea s-au dovedit a fi un instrument utilizat pentru dezvoltarea strategică a localităților din România. Secretarul general adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean, care a fost la Slobozia, a prezentat planul de perspectivă al programului. Am solicitat atunci ca în cazul în care există proiecte de infrastructură rutieră, acestea să nu fie condiționate de existența infrastructurii de apă și apă uzată pe teren, pentru că genul acesta de infrastructuri este foarte complicat, presupun investiții, analize ori a ține pe loc investiții în infrastructura rutieră din cauza celor de apă și apă uzată ar însemna să lăsăm mulți ani proiectele în întârziere. La prima vedere a părut a fi de acord cu această poziție și, teoretic, proiectele pe PNI să nu fie condiționate de acest aspect”, a subliniat Alexandru Potor.
În același context, Alexandru Potor a mai spus că dacă lucrurile vor fi făcute într-o manieră echilibrată, transparentă, acest program n-ar trebui să impună probleme și ar fi un beneficiu pentru toată lumea. În cazul în care se fac investiții în infrastructuri de apă și apă uzată, ar trebui să fie sincronizate cu investițiile care vin din fondurile europene pentru că Uniunea Europeană nu este de acord cu descentralizarea investițiilor în aceste infrastructuri, întrucât o singură localitate nu poate decide fără să ia în calcul masterplanul de apă/apă uzată la nivelul unui județ, trebuie să țină cont de părerea unor specialiști, de ce poate și ce nu poate fi făcut într-o anumită zonă. (…) Potrivit declarațiilor făcute de Potor, situația din județul nostru este una delicată, pentru că, probabil, majoritatea localităților au nevoie de stații de osmoză pentru a face apa potabilă și au chiar și o problemă legată de punerea în funcțiune a stațiilor de epurare, aspecte care pot fi rezolvate de un operator care are și specialiști.
Petronela MOROIANU