Maria Mihăescu, născută în anul 1885 în comuna Dițești, județul Prahova, a fost fiica unei spălătorese și lucra la un instalator neamț. La vârsta de 15 ani a devenit „curtezană”, ieșind pe străzi de bunăvoie unde își alegea singură clienții, care de obicei erau persoane cunoscute cu mulți bani. „Era demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii 1920. Făcea ciclism în București pentru a-și menține silueta”, povestește Neagu Djuvara în însemnările sale. În acea perioadă, bicicleta era încă o raritate, iar Mița a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale capitalei. Se spune că a fost curtată de bărbați celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și chiar Regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află astăzi în apropiere de Piața Amzei din București. A devenit cunoscută, drept Mița Biciclista, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei.
Trebuie să remarcăm că Mița Biciclista pedala zilnic prin București, care pe vremea aceea nu beneficia de piste special amenajate. Dacă apuca și ea să aibă parte de fonduri alocate de PNNR își amenaja zeci de piste pe care să pedaleze prin fața curioșilor. Dar, lăsați că acum, inspirați de vestita Mița s-a indus o presiune prin faptul că în fiecare localitate trebuie amenajate piste pentru biciclete până în anul 2026. Acum, pistele de bicicletă sunt noile parcuri din mijlocul pădurilor, noile terenuri de fotbal în pantă care se construiau pe vremea Elenei Udrea și a PDL. Cele mai multe, dacă nu sunt inutile sunt departe de a fi o prioritate. Ca să fie cheltuiți banii au apărut piste și în comune unde locuiesc doar bătrâni și nicio babă nu poate deveni Mița Biciclista. În țară, între 35 și 45 la sută dintre gospodării au toalete în fundul curții, în care nu există utilități minimale, precum apa curentă și canalizare, gaze naturale. Parcă cineva vrea să ne bage pe gât pistele de biciclete precum milioanele de vaccinuri.
Fostul primar al Sloboziei, Adrian Mocioniu, a semnat contractul de finanțare a proiectului „Rețea integrată de piste de biciclete pentru facilitarea mobilității alternative nepoluante” în valoare totală de 4.051.758,07 lei. Și, normal, noua administrație a preluat contractul și a început construirea pistelor. Dar, câți slobozeni au bicicletă, care e mai scumpă ca mobila?!
În 2021, cu prilejul Zilei mondiale a bicicletei, care se sărbătorește în fiecare an pe 3 iunie, președintele Klaus Iohannis a încălecat pe o bicicletă „Cross Nova 28” care costă 2.500 de dolari și a mers de la vila prezidențială la Cotroceni. Într-o pauză aranjată, așteptat de televiziuni, a declarat că „majoritatea avem o bicicletă și cei care știu s-o folosească, o pot folosi”. Nu zău! Majoritatea are bicicletă! Păi, o tricicletă pentru copii costă 200 lei, cel puțin. A dat bine, a făcut poze și a plecat. L-ați mai văzut pe bicicletă? Până la sfârșitul mandatului nu se va putea face o pistă până la Sibiu pentru navetă, așa că tot cu alaiul de sepepiști va face naveta. Degeaba a încercat să promoveze mersul cu bicicleta, că n-o să-i spună nimeni Mițu Biciclistul.
În rest, noi cu pistele noastre, unde… „colcăe” de bicicliști, indicatoare de circulație plantate din loc în loc jumătate pe pistă jumătate pe trotuar, și mare mizerie lăsată de constructor.
Gheorghe Marinel