Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Carte veche. Istorie tipărită
Joi, 25 ianuarie 2024, la ora 11,00, la Muzeul Național al Agriculturii, se deschide expoziţia „Carte veche. Istorie tipărită”, ce prezintă cărţi vechi de peste 200 de ani, hărţi din faimosul Atlas Orthelius, tipărite la 1566, şi multe informaţii despre istoria tiparului, istoria cărţii în lume şi pe teritoriul României, despre componentele unei cărţi şi tipurile de publicaţii care au circulat de-a lungul vremii în spaţiul românesc.
Colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii însumează 900 de exemplare de cărţi tipărite, dintre care 100 sunt considerate a fi în categoria carte veche.
Cea mai veche carte datează din anul 1803 şi a fost tipărită la tipografia lui Ioan Bart, din Sibiu. Această carte a călătorit din zona Ardealului până în localitatea Fundata şi a ajuns în colecţia muzeului prin bunăvoinţa proprietarului, deportat în anii comunismului.
Colecţia cuprinde cărţi publicate atât în străinătate – Europa şi America, cât şi pe teritoriul românesc de astăzi. Pe lângă acestea, muzeul deţine 7 hărţi cu teritoriul Transilvaniei şi cursul Dunării, publicate la Amsterdam, în anii 1566 și 1688, şi sunt cele mai vechi publicaţii existente în muzeu, realizate prin tehnica gravurii, a tipăririi şi finisate în tehnica picturii manuale.
Tiparul a apărut pentru prima dată în Țările Române, în Muntenia de astăzi, la numai șase decenii de la inventarea acestuia în Europa, în preajma anului 1499, şi se datorează domnitorului Radu cel Mare. Voievodul, punând în aplicare o amplă reorganizare a vieţii religioase, cheamă pe iscusitul tipograf sârb Macarie, şcolit la Veneția, pentru a tipări documente bisericești în limba slavonă. Acesta din urmă și-a instalat tipografia la Mănăstirea Dealu. Aici, în anul 1508, la inițiativa domnitorului Radu cel Mare, s-a tipărit lucrarea Liturghierul, în limba slavonă. Este prima carte tipărită de pe teritoriul Țărilor Române. Odată pornită activitatea tipografică, nu s-a mai oprit până în zilele noastre, chiar dacă istoria sa lungă a fost plină de evenimente interesante care se împletesc cu evenimentele istorice româneşti de mare anvergură. E bine de ştiut că tiparul este instrumentul care a ajutat la naşterea şi maturizarea scrierii în limba română.
Muzeograf,
Andreea PANAIT