Warning: Use of undefined constant REQUEST_URI - assumed 'REQUEST_URI' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home/ziarulialomita/public_html/wp-content/themes/oldpaper/functions.php on line 73
Interviurile “Ialomitei”: Alexandru Potor: Am putea spune ca pandemia “a scuturat” constiinta unor decidenti europeni | Interviurile “Ialomitei”: Alexandru Potor: Am putea spune ca pandemia “a scuturat” constiinta unor decidenti europeni – www.ziarulialomita.ro

Interviurile “Ialomitei”: Alexandru Potor: Am putea spune ca pandemia “a scuturat” constiinta unor decidenti europeni

 

 

* Dialog cu domnul Alexandru Potor,

candidat desemnat al PSD la functia de primar al Sloboziei

 

– Domnule Potor, ne pregateam in urma cu vreo patru luni de campanie electorala pentru alegeri locale, dar ne-am trezit cu coronavirusul pe cap si totul a fost contramandat. Nici in acest moment nu stim cu exactitate dacă vom avea anul acesta scrutin pentru locale. Totusi, din postura dumneavoastra de candidat al PSD la functia de primar al municipiului Slobozia, as dori sa punctam cateva probleme de interes pentru slobozeni. Pentru început, vă rog să faceti scurte comentarii asupra modului în care a fost gestionata pandemia Covid-19 in Slobozia. Credeti ca au fost luate masuri corespunzatoare, s-a sarit calul in anumite situatii, s-au achitat de obligatii deconcentratele statului in teritoriu, instituiiile autoritătilor locale si judetene?

Pandemia care a afectat lumea intreaga a fost un test revelator. Ne-a aratat capacitatea de organizare, de raspuns a autoritatilor dar si felul in care noi toti reactionam in cazul unui eveniment atat de grav. A aratat si empatia dar si solidaritatea pe care unii o dovedesc in mod natural. Iar in unele cazuri a aratat oportunism si dorinta de a exploata electoral o situatie nefericita cu consecinte pentru viata si sanatatea semenilor nostri.

Slobozia a fost si ea un caz. In asemenea situatii dificile reprezentantii autoritatii ar trebui sa isi faca treaba eficient, cu discretie si intelegere pentru problemele cetatenilor. Am simtit totusi ca Primarul Sloboziei a ales sa prezinte cu un fel de festivism actiunile care altfel ar trebui sa se inscrie intr-o normalitate. A mediatizat fiecare actiune inceputa, fiecare pachet distribuit. Totul este foarte bine pana cand nu ai senzatia ca se incearca distragerea atentiei. Si pana cand realizezi ca de fapt mare parte dintre aceste actiuni sunt facute cu bani din bugetul public si nu reprezinta de fapt un efort personal al celor care evidentiaza respectivele masuri.

Au fost alti oameni de bine care au actionat mult mai discret si care au sprijinit cat au putut fara sa faca anunturi pompoase. Pentru acestia am toata admiratia si recunostinta.

Am rezerve asupra eficientei activitatii unora dintre institutiile deconcentrate in teritoriu pe parcursul pandemiei. In primul rand a lipsit transparenta atat de mult clamata de actualul Guvern. In mod real locuitorii Sloboziei nu au avut informatii despre felul in care evolueaza infectia cu noul Coronavirus pe plan local, nu au stiut daca suntem pregatiti sau dimpotriva descoperiti in fata amenintarii, daca am invatat ceva din perioda pe care am traversat-o. De fapt, cred ca am mers orbeste, mai mult bazandu-ne pe instinct si pe simtul civic al oamenilor care au respectat masurile de distantare sociala si au evitat la maxim propagarea epidemiei.

Seriozitatea si sobrietatea ar trebui sa fie cele mai importante ingrediente ale actiunii autoritatii publice, indiferent ca vorbim de Slobozia, Ialomita ca judet sau intreaga tara. Respect efortul tuturor celor care au contribuit la reducerea raspandirii epidemiei.

– De la 1 iunie s-a intrat, cat de cat, in normal. Aceasta la mod declarativ. Concret insă, sunt necesare masuri privind relansarea activitatii in cam toate domeniile: sanitar, social, educational, dar mai ales economic. Puteti avansa cateva solutii pentru punerea în miscare a lucrurilor?

– Europa isi revine cu greu din socul provocat de pandemie. Au fost cateva semnale de alarma serioase in legatura cu soliditatea blocului comunitar. Ca si in cazul Romaniei au exista unele incercari si momente de cumpana. Dupa un inceput ezitant, Comisia Europeana s-a repliat si a propus un pachet de masuri indraznete, care privesc in viitor, mai departe de anul 2050.

Asta ne trebuie si noua: curajul sa propunem proiecte ambitioase in cele mai importante domenii ale vietii sociale si economice. Sa transformam un moment de criza si incercare intr-o oportunitate. Marea sansa vine din faptul ca mai toti factorii decizionali importanti la nivel european au inteles ca austeritatea si impunerea unor reguli care sunt potrivite unor sisteme financiar economice consolidate s-ar putea sa constranga prea tare tarile din sudul si estul continentului. Iar acest lucru nu este bun pentru nimeni.

Romania va reusi in viitor daca nu permite instalarea unei crize care sa gripeze treptat motoarele economice. O solutie este lansarea unor proiecte de infrastructura majora, care sa implice unui numar mare de companii de toate dimensiunile in accesare de capitaluri importante, sa mentina locurile de munca si sa plateasca salarii bune.

Ca etapa obligatorie ar trebui sa regandim sistemul de achizitii publice, care s-a dovedit in ultimele decenii o adevarata frana pentru initiative importante de dezvoltare a comunitatilor noastre. In primul rand, vulnerabilitatea fata de manevrele ilicite a creat o impresie ca tot ce inseamna contract cu statul este cumva corupt sau nu se incadreaza in regulile economiei de piata. Ori nu asa ar trebui sa stea lucrurile. Prezenta statului in calitate de cumparator de bunuri sau beneficiar al contractelor de antrepriza ar trebui sa fie parte intr-un mecanism de impulsionare a activitatii si de echilibrare economica.

– Abordez un subiect drag dumneavoastra: accesarea fondurilor europene. Romania asteapta cu sufletul la gura pachetul financiar rezervat in planul de relansare economica prezentat de Comisia Europeanăa, un pachet care presupune 19,6 miliarde de euro sub forma de fonduri nerambursabile, dar si posibilitatea de a imprumuta inca 11,4 miliarde de euro, imprumuturi pe care guvernele le vor rambursa intre 2028 si 2058. Reprezinta acesti bani cu adevarat o gura de aer pentru relansarea economiei Romaniei?

– Pachetul financiar propus pentru Romania este intr-adevar generos. Am putea spune ca pandemia “a scuturat” constiinta unor decidenti europeni care ramasesera blocati in paradigma austeritatii si a restrictiilor financiare generate de criza economica din 2008.

Bani exista, potential de asemnea. Relansarea economiei romanesti este insa legata de viteza noastra de reactie si de felul in care vom sti sa construim mecanisme simple si flexibile de acordare a finantarilor.

Trebuie sa fim constienti ca banii nu vin fara conditii. Spre deosebire de anii care au trecut, Comisia Europeana a legat finantarea de anumite clauze. In primul rand incadrarea in prioritatile europene. Pactul Verde European este foaia de parcurs a Uniunii pentru a ajunge la o economie durabila. Pana in 2050 ar trebui sa nu mai emitem gaze cu efect de sera, iar cresterea economica va fi decuplata de utilizarea resurselor clasice. Pentru a atinge obiectivele mentionate este nevoie de eforturi consistente de adaptare si investitii noi, inclusiv pentru statele aflate intr-o stare mult mai buna a economiei.

Uniunea urmareste mult mai atent recomandarile specifice de tara cuprinse in Semestrul European. Pentru a avea acces la finantare va trebui sa demonstram ca ne conformam normelor economice ale Uniunii si faptul ca ne coordonam cu politicile economice ale celorlalte State Membre in cadrul unui ciclu annual.

– Sunteti convins ca de aceasta data banii vor ajunge cu siguranta la destinatia lor, fără party-pri-uri politice sau de alta natura?– Este o intrebare complicata. La nivel general, sigur ca sper ca resursele sa fie cheltuite pentru rezolvarea nevoilor comunitatilor. Tot la fel de mult sper ca societatea in ansamblu, antreprenorii si reprezentantii autoritatilor publice sa fi inteles ca banii europeni vin impreuna cu responsabilitati care trebuie respectate urmarind legislatia nationala si comunitara.

Este timpul ca si reprezentantii partidelor politice sa puna mai mult pret pe calitate, pe angajamentul luat in fata alegatorilor decat pe interesele de moment. PSD a demonstrat ca are capacitatea sa inteleaga invatamintele propriilor greseli si face pasi importanti catre reforma si modernizare.

– Tortul este mare, in mod natural si bataia va fi mare pentru a pune mana pe o felie din el. Credeti ca administratia locala din acest moment a municipiului Slobozia are capacitatea de a veni cu proiecte eligibile, proiecte care puse in practica si mai ales finalizate sa aduca un plus in viata slobozenilor?

– Experienta implementarii ultimelor finantari este una foarte proasta pentru Municipiul Slobozia. Esecul finalizarii unor investitii precum Reabilitarea functionala a Pietei Revolutiei este arhicunoscut. Pe 15 iunie 2012 reprezentantii ADR Sud Muntenia si Unitatea Administrativ Teritoriala Slobozia semnau o intelegere de finantare, care ar fi trebuit sa fie nerambursabila, in valoare de 510 miliarde lei vechi. Dupa opt ani de zile Slobozia s-a ales cu o gaura in bugetul local, o investitie care nu functioneaza, iar increderea cetatenilor in viitoare proiecte cu finantare europeana sau nationala este la cote de avarie.

Cred ca nici primarul de la acea vreme Alexandru Stoica si nici actualul primar Adrian Mocioniu nu au dorit sa fie reponsabili pentru dezastrul din proiect. Sunt convins insa ca nu au capacitatea de a evalua riscurile si a preveni eventuale probleme care apar pe parcursul implementarii unor investitii de amploare si nici nu pot asigura relatia eficienta cu organismele finantatoare. Aceste lucruri nu pot fi facute cu amatorism si presupun o experienta importanta in domeniul administratiei si al gestionarii proiectelor.

Referitor la capacitatea autoritatii locale de a implementa proiecte, consider ca in Primaria Slobozia exista si experti buni si functionari dedicati. Nu exista din pacate o conducere corepunzatoare. Asta ma face sa ma gandesc ca mult discutatele proiecte europene reprezinta un risc daca nu sunt controlate corespunzator.

Semnarea unui numar important de angajamente de finantare in 2020, anul in care in mod oficial se termina prezentul ciclul de programare, reprezinta un semnal de alarma. Pentru fiecare proiect urmeaza proceduri de achizitii, proiectare, licitatie de lucrari si servicii, implementare efectiva, verificari, depuneri cereri de plata, audituri, etc. Intreruperea oricarei etape inseamna blocarea poiectului si riscuri financiare deosebite pentru bugetul orasului. Experienta pe care am dobandit-o in ultiim 10 ani de activitate in acest domeniu imi spune ca dificultatile mari abia acum incep.

– Dumneavoastra ati identificat domeniile prioritare in care administratia locala poate si ar trebui sa acceseze fonduri europene sau guvernamentale?

– In primul rand trebuie sa depasim problema foarte grava a asigurarii apei potabile pentru Slobozia. Este inadminisibil sa treaca ani de zile in care Primaria sa nu fie capabila sa finanteze o asemenea investitie. Aceasta balbaiala continua pune in pericol de prea mult timp viata si sanatatea locuitorilor. Pana in acest moment nimeni nu a vazut functionand sistemul de tratare a apei, nu se cunoaste eficienta si nu sunt apreciate costurile de functionare si mentenanta.

Investiitiile in infrastructura rutiera si apa uzata din fonduri europene sau guvernamentale raman o prioritate, pentru ca bugetul saracit de erorile administrative anterioare nu a fost capabil sa asigure resursele pentru aceste cheltuieli.

Imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor publice si private este de asemenea un obiectiv pe care il voi urmari in viitorul Program de Administratie Locala.

Nicolae TACHE

 

 


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate