Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: INSTALAȚIA DE ROTĂRIT
Mijloacele de transport tradiționale, prin parcursul lor evolutiv, au o notă aparte în funcție de zonă sau tradiție meșteșugărească. Puteau fi făcute în ateliere rurale sau chiar fabrici.
Ca la orice mijloc de transport, fie el tradițional sau modern, fără roți, totul devine static.
Instalația de rotărit, cea care producea roțile pentru căruțe și care merită toată atenția, deoarece, prin această tehnologie și prin măiestria rotarilor, făcea posibilă deplasarea dintr-un loc în altul, la distanțe mai mici sau mai mari.
Din acest proces de realizare și asamblare a roților tradiționale, voi încerca să trasez etapele necesare realizării acestora.
Fiecare rotar deținea felii longitudinale din trunchiurile de copaci masivi. Din acestea, cu ajutorul unor tipare confecționate tot de ei, realizau butucul roții, apoi spițele și obezile, care trebuiau să constituie un întreg, adică roata propriu-zisă. Aceasta era învelită cu șină metalică, prinsă în nituri.
Printr-o enumerare a etapelor constructive, pare ușor de realizat o roată, însă complexitatea unei roți este descoperită atunci când urmărești toate aceste etape. Folosirea fierăstraielor cu pânze speciale, a dălților și rindelelor manual, apoi îmbinările dintre butuc, spițe și obezi, folosindu-se cuie de lemn și pene ajustate cu mare atenție, astfel ca îmbinările să fie bine realizate și roata să alunece ușor pe suprafața drumurilor de pământ sau pietruite.
Fixarea și baterea șinelor pe suprafața exterioară a obezilor și finisările finale ne pot contura o imagine a îndemânării de care trebuia să dai dovadă pentru a deveni meșter rotar.
Muzeul Național al Agriculturii deține în colecțiile sale o astfel de instalație care constă dintr-un suport masiv din lemn, cu un sistem de prindere și stabilizare a butucului de roată, pe care se vor atașa toate celelalte elemente ale roții, inclusiv fixarea șinei pe roata finită. Publicul vizitator poate vedea această instalație în cadrul expoziției „LA PAS PRIN LUMEA SATULUI”, la etaj, unde este amenajată „Fierăria”.
Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu
Foto: Elena Slujitoru