Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Înscrisu de Pace
În patrimoniul muzeului, în fondul Stoianovici, există un document cu acest titlu. Este o copie legalizată, de tip manuscris cu alfabet latin, o convenţie oficială prin care doi dintre semnatari, fraţi, stabilesc, în mod amiabil şi legal, împărţirea locurilor de casă şi livada părintească. Cu această ocazie, stabilesc ca unul dintre ei să aibă grijă de mama lor pe timpul vieţii şi după decesul acesteia. Pentru acest fapt, „ne-am învoit între noi de bună voia noastră şi nesiliţi de nimeni” ca livada şi proprietatea din satul Perieţi „cu case şi pomi roditori” să o împartă după un plan conceput de ei. Asigură surorii lor Manda un loc de casă, iar o bună parte din pământurile enumerate mai sus îi revin fratelui Mihalcea, care va avea grijă de mamă.
Această învoială privind împărţirea pământurilor, prin stipulările conţinute, ţine loc de act de proprietate: „să fie bun stăpân, atât dânsul cât şi urmaşii săi câţi Dumnezeu îi va dărui” – proprietatea nu este doar pe perioada vieţii, ci aparţine şi urmaşilor; „Şi eu să nu am voie a mă mai întinde făr de cât de merg cu stăpânirea şi cu linia gardului prin semnele legate şi numite în zisul plan” – stabilirea hotarelor este fermă şi clară, fiind însoţită de un plan rudimentar, dar trasat strict, menţionând puncte ştiute de către semnatari; „se va urma stăpânirea noastră şi cu stânjenii cei care se vorbesc în actele ce le avem tot de moştenire de la părintele nostru în această proprietate, cu lungimea lor din cap până în capul moşiei” – se aminteşte restul actelor de moştenire pentru o mai bună confirmare a convenţiei.
Documentul este redactat în două exemplare, câte unul pentru fiecare frate în parte, şi este legalizat la tribunal: „pentru ca să-şi aibă tăria şi urmarea întocmai am făcut două asemenea acte rugând şi pe onorabilul Tribunal al acestui district (…)”.
Semnatarii sunt: fraţii Drăgulin Raducanu şi Mihalcea Radulescu, precum şi martorii: Ioniţă Dinu, fiu al lui Nedelcu, Negu Andrei, Nae Năstase Postelnicu, Stanu Postelnicu, Raducanu fiu Raducanu.
Datarea acestui document este consemnată ca fiind 6 august 1859. Documentul este adeverit cu sigiliu sătesc de Sfatul Popular Perieţi, Plasa Ialomiţa, şi de Tribunalul Districtului Ialomiţa, care întăreşte convenţia dintre cei doi fraţi Dragu Raducanu şi Mihalcea Radulescu prin confirmarea făcută de „muma lor Safta”.
La finalul documentului este o reîntărire, în anul 1873, prin care Tribunalul de Ialomiţa confirmă că această copie este conformă cu originalul.
Muzeograf Andreea Panait