Gimbășani, 2 iunie, anul de grație 2022. Sfântă zi de Înălțare a Domnului, dar și Ziua Eroilor. Momente marcat cum se cuvine de comunitatea locală în fiecare an. Dis de dimineață, credincioșii au luat calea bisericii pentru a participa la slujbele oficiate de părintele George Iftode. De această dată, au avut o surpriză, pentru că pe lângă parohul bisericii lor au fost întâmpinați și de părintele Florea Ion, fost protopop al Sloboziei și apoi paroh al bisericii Sudiți, azi pensionat, dar încă prieten duhovnic al multor credincioși din bisericile ialomițene.
Timp de aproape patru ore, cei doi preoți au oficiat în sfântul lăcaș cele două sărbători îngemănate ale momentului: Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, slujbă care a continuat apoi în curtea bisericii, în jurul monumentului ridicat aici în 2018, an în care Gheorghe Catai (fiul al satului plecat din tinerețe la București), cel care după 1989 a ajutat la reîntregirea inventarului de cult și a mobilierului din interiorul bisericii, a luat decizia de a mai face o donație așezării în care s-a născut și a copilărit. Și a făcut-o în modul cel mai frumos cu putință: pe cheltuiala sa, a ridicat în curtea bisercii un monument al eroilor satului, pe care au fost inscripționate numele tuturor celor care au pierit pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale.
Da, și Gimbășanii și-a avut vitejii și eroii săi, cu siguranță participanți la Războiul de Independență din 1877, continuând cu Marele Război din 1917, apoi cu Războiul al Doilea Mondial. Noi îi consemnăm aici pe cei din cele două războaie mondiale, ale căror nume se regăsesc acum inscrise pe monument.
Cei care nu s-au mai întors acasă din Primul Război Mondial au fost 26: Vâşcea G. Ion, Vâşcea G. Tudor, Nicu G. Ioan, Nicu Gheorghe, Nicu Iordache, Prahoveanu Petre, Cornăţeanu Tase, Nedelcu Stan, Nedelcu Leonida, Ipate Alexandru, Dima Alexandru, Movilă Ion, Cornăţeanu Gheorghe, Buriacu Gheorghe, Catai Ştefan, Grigore Nuţă, Alexandru Nicolae, Lazăr Ion, Marin Nicolae, Bărbulescu Stan, Simion Gheorghe, Caţă Tudor, Moşor Ene, Culea Silvestru şi Nicu Mandache.
Din participanții la al doilea război mondial, azi mai sunt în viață câțiva, poate doi sau trei. 25 de gimbăşeneni au căzut însă la datorie, fie pe frontul de est fie pe frontul din vestul ţării şi apoi în Ungaria şi Cehoslovacia. Ei sunt: Ipate Constantin, Beşleagă Mihai, Calnegru Dobre, Bucur Stan, Stanciu Răducanu, Chiru Alexandru, Ianoş Neagu, Ianache Gheorghe, Barbălată Ion, Sârbu Constantin, Culea Toma, Culea Ion, Chiru Ion, Chiru Radu, Radu Neculai, Morcov Aurel, Bărbulescu Nicolae, Vulpe Gheorghe, Simion Ion, Bucur Ion, Zăinescu Tudor, Dima Tudor, Stroe Trifan, Marin Vasile, Minea Nicolae.
În final, cei doi preoți au ciocnit ouă roșii cu enoriașii (este ultima zi după Paști când se mai împart ouă roșii) și s-au înfruptat împreună din plăcinte și alte dulciuri pregătite cu mare grijă acasă de femeile gimbășănene, dar și acum plecând urechile la sfaturile părintelui Florea, sfaturi din care am reținut unul singur, acela că fiecare dintre cei care vin în biserică pentru a-și pomeni morții eroi ai satului au datoria să menționeze în pomelnice numele și prenumele acestora, dacă se cunosc cu exactitate să fie trecute anul și ziua când au căzut pe câmpul de luptă, să fie trecut gradul pe care l-au avut în armată și, mai ales, spre o aleasă cinstire a jertfei lor, să fie trecuți primii în pomelnic.
Nicolae TACHE