Euro a încheiat luna comparativ cu sfârșitul lui aprilie cu o apreciere de circa 0,7%. În aceeași perioadă, creșterea dolarului a fost de aproape 3,7%, media de la finalul lui mai fiind stabilită la 4,6562 lei. Francul elvețian a urcat cu circa 2% iar lira sterlină cu peste 2,8% și au închis luna la 5,1125 lei, respectiv 5,7565 lei.
Posibilitatea ca Rezerva Federală să opereze la jumătatea lui iunie o nouă majorare a ratei sale de referință a ridicat nivelul aversiunii față de risc la finalul perioadei.
Miercurea aceasta, cursul euro a crescut de la 4,9640 la 4,9696 lei și se apropie astfel de recordul de 4,9783 lei care a fost atins în 19 aprilie. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,967 – 4,97 lei.
Perspectivele economiei românești rămân negative. Primele estimări făcute de INS pentru evoluția PIB în primul trimestru arată o încetinire a creșterii economice la 2,3%, pe fondul ajustărilor din sfera cererii interne. La această evoluție a contribuit și scăderea investițiilor străine directe cu peste 10% an/an în primele trei luni din 2023, conform datelor prezentate de BNR.
Conform indicatorului Comisiei Europene încrederea în economie s-a deteriorat în mai. Acesta a scăzut față de aprilie cu 1,5 puncte la la 99,5 puncte, minim care nu a mai fost atins din aprilie 2021, pe fondul diminuării încrederii în industrie și în servicii.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026.
Participanții la sondajul efectuat luna trecută în rândul membrilor CFA România, anticipează menținerea pe depreciere a leului. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9953 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,0528 lei/euro. La sondajul realizat în martie, valorile au fost de 4,9814 lei/euro, respectiv 5,0274 lei/euro.
Setea de bani a Trezoreriei, care trebuie să astupe găurile tot mai mari din buget, a secat o bună parte din lichiditatea aflată în piața monetară, și a influențat evoluția indicilor ROBOR.
Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu 721 milioane lei printr-o emisiune de titluri scadente în mai 2027, la un cost mediu anual de 6,76% și cu 3,8 miliarde lei printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența februarie 2038 (cu o valoare inițială de 300 milioane lei!) la un randament mediu anual de 7,49%.
La începutul acestei săptămâni, Trezoreria a redeschis o emisiune de obligațiuni cu scadența în aprilie 2030 și s-a împrumutat cu 817 milioane lei, față de un volum programat de 700 milioane lei, la un randament mediu de 7,09%.
Piața monetară nu a cunoscut modificări semnificative iar indicii ROBOR au stagnat la minime ale ultimelor 11 luni. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,66%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 6,85%.
Un oficial al BNR a declarat recent că tendințele inflaționiste din economia globală fac incertă o revenire la dobânzile scăzute de acum doi ani. „Pentru sfârşitul anului 2024, Banca Naţională a României prognozează o rată a inflaţiei de 4,2%, uşor peste intervalul de variaţie al ţintei (…) Trebuie să vedem un progres semnificativ în procesul dezinflaţionist înainte de a discuta despre reducerea ratelor”, a afirmat Cristian Popa, membru în CA al BNR, citat de Agerpres.
Radu GEORGESCU