Unii le zic aurolaci. Alții boschetari. Pentru autorități sunt persoane defavorizate. Dar sunt și oameni săraci, care nu mai au niciun venit, care nu mai au pe nimeni sau au devenit alcoolici și au fost goniți de acasă. Dar mai sunt si femeile cu fuste lungi înflorate, care umblă cu un sac in spate, un băț în mână pentru scormonit gunoiul si un câine însoțitor. Această categorie, care cândva pusese stăpanire pe groapa de gunoi de la Bora, odată cu desființarea ei a inceput să cotrobăie prin tomberoanele din oras. E categoria care caută produse cu care sa crească unul, doi porci.
Dar, cei mai mulți scotocitori prin tomberoane sunt cei care, culmea, caută alimente pentru a le consuma. Hrana lor de toate zilele este incorporată în tomberoane. Pentru ei resturile aruncate de alții sunt sursa de hrană. O bucată de pâine mucegăită, o roșie storcită, un ardei gras ofilit, un os cu ceva resturi de carne pe el, un cartof scofâlcit sau încolțit, o cutie de conservă în care a mai rămas ceva le asigură traiul amărât de pe o zi pe alta. Paradoxul constă în faptul că sunt oameni care mor de foame si tomberoanele sunt pline cu alimente aruncate. Aruncă oamenii chiar si mâncare ambalată, îmi spune un bărbat pe care l-am întâlnit în timp ce căuta disperat prin tomberon.
Înainte de luna octombrie a anului trecut, locurile de depozitare a gunoiului erau împrejmuite și nu se putea răscoli gunoiul. Acum, locurile au rămas fără protecție și cine vrea poate să caute în gunoi … cu sau fără voucher. Potrivit Biroului European de Statistică, românii trimit la gunoi peste 2,5 milioane tone de alimente bune de consum, în fiecare an. Legumele, peștele si mezelurile sunt in topul produselor care ajung la gropile de gunoi. Unul din cinci produse ajunge la tomberon direct in ambalaj, nici măcar nu este desfăcut. Primăriile se ocupă cu prioritate de mâncarea săracilor prin cantina socială, dar mulți nevoiași refuză să ia masa aici si preferă gunoaiele sau nu pot ajunge la cantină ținându-se de sticla de spirt sanitar.
Se anunță în viitorul apropiat o criză alimentară. La reuniunea de la Davos s- a afirmat că principala menire a agriculturii este de a asigura hrana, adaugând că urmatoarea criză a lumii nu va fi criza de bani, ci criza de hrană.. Așa este, dar chiar dacă nu ar exista o criză alimentară și ar fi un exces de produse agroalimentare, dacă nu ai un loc de muncă și nu ai un ban să poți cumpara o pâine, tot la tomberon ajungi. Și aici ai acces tot in functie de venitul pe care il ai. Unii se lăfăie la cinci stele iar alții la mila organizatorilor de pomeni si parastase, căci alea electorale (pomenile) vor începe abia odată cu declanșarea campaniilor electorale.
Gheorghe Marinel