Haideți să descoperim lumea mirifică a Brațului Borcea

Traseul de turism nautic TIP INFOTRIP pe Brațul Borcea îsi propune să parcurgă cu ambarcațiuni tip caiac, canoe și bărci care vor fi propulsate de pagae sau padele, realizând o coborâre de-a lungul Brațului Borcea, braț ce aparține fluviului Dunărea. Având ca punct de plecare Municipiul Fetești și cu sosire în comuna Giurgeni, traseul urmează a fi străbătut în aproximativ doua zile și jumătate. El va marca ca intinerar localitațile Fetești, Stelnica, Bordușani, Făcăeni, Vlădeni și la final Giurgeni.

Este o inițiativă a Fundației de Turism și Ecologie a Dunării de Jos ”Ciulinii Bărăganului”, care în parteneriat cu CJ Ialomița, dorește să inițieze modele de programe turistice specifice activităților nautice în cadrul manifestărilor Caravanei Apele Unite ale României. Fundația are tradiție și experiență în participarea și organizarea unor astfel de evenimente alături de alți parteneri, printre care enumerăm Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, Federația Română de Turism Sportiv, Clubul de Turism Nautic Albatros Galați, Clubul nautic Rehin Caiac și domnul Mircea Cristache Târhoacă, comandorul Navei Școală Mircea au fost organizate mai multe evenimente de gen, dintre care amintim: Expedițiile ”Naparis” 2007, ”Naparis” 2008, ”Naparis” 2012 și ”Naparis” 2020, Danubius 2008, Siret 2010, Turul Internațional al Dunarii TID 2012 “Hai să vâslim de Ziua Marinei” pe Dunăre Braila – Galați, tur care a fost continuat cu o nouă edie anul acesta.

Sperăm ca prin acest eveniment să venim în întâmpinarea amplului proiect inițiat de Consiliul Județean Ialomița privind dezvoltarea acestei zone superbe a județului cu un potențial turistic extrem de puțin exploatat, proiect demarat prin parteneriate cu administrațiile locale din Fetești și Stelnica privind construcția unui port turistic pe malul fluviului la Fetești și a unui ponton la Stelnica (care se speră a fi adus la fața locului și deveni funcțional la sfârșitul lunii mai), proiect care se dorește a fi continuat cu amplasarea unor astfel de pontoane pe brațul stâng al Brațului Borcea în comunele Bordușani, Vlădeni, Făcăeni și Giurgeni.

Până acum, Brațul Borcea a fost punct de atracție pentru călătoriile cu vaporașul sau cu salupa și admirarea splendidelor imagini oferite de cele două maluri ale fluviului, dar și pentru… pescari. Ori, toată aceasta zonă poate oferi celor care iubesc natura multe alte oportunități de petrecere a timpului liber, iar administrațiilor din cele șase locații posibilitatea de a oferi localnicilor evenimente deosebite și, de ce nu, de a descoperi noi surse de venituri la bugetul local. Iată de ce, vă propunem un traseu turistic care poate deveni ghid pentru organizarea unor evenimente de amploare mai mică sau mai mare. Aveți de unde alege.

Ghid pentru un traseu turistic pe

Brațul Borcea

Brațul Borcea se desparte de cursul principal al Dunării în amonte de Calărași în punctul de trecere bac Călărași – Ostrov și se reunește cu fluviul în aval în apropierea localității Giurgeni. Are aproximativ 100 de km lungime. De la Giurgeni, pe Brațul Măcin există un alt traseu turistic: Giurgeni – Piatra Frecăței – Cariera Turcoaia – Măcin – Brăila. Pe acest traseu, lung de 98 de km, pot fi vizitate obiectivele Cariera Turcoaia, Lacul Iacobdeal, Mănăstirea din lemn, Casa memorială Panait Cernea, Castrul roman Arrubium, Parcul Național Munții Măcinului.

Localități ialomițene riverane Brațului Borcea: Giurgeni – Vlădeni – Făcăeni – Bordușani – Fetești.

Obiective Giurgeni

* Pădurea Giurgeni, compusă din arbori de plop si salcie cu o vârstă cuprinsă între 15 şi 45 ani, de aproximativ 105 ha;

* Pădurea Piua Pietrii, compusă din arbori de plop salcie și salcâm în Lunca Dunării, cu o vârstă cuprinsă între 10 şi 35 ani, de 163 ha;

* Șantierul arheologic Orașul de Floci: Aşezare cultura geto-dacică sec. IV – III î.H. și Aşezare urbană medievală, sec. XV – XVIII: descoperiri arheologice începute încă din anul 1975 au scos la lumină locuinţe, trei biserici, patru necropole, ceramică, unelte, podoabe, gropi menajere, ceramică, chirpic ars, oase de animale. Din 2009, aici ființează Baza de Cercetare și Expunere Muzeală, secție a Muzeului Județean Ialomița.

SONY DSC

Obiective Vlădeni

* Pădurea Vlădeni – Neacşu, situată în apropierea comunelor Vlădeni şi Făcaieni, compusă din arbori de plop şi salcie, ce însoţeşte cursul Braţului Borcea

În urma cercetărilor arheologice începute în anul 2000, au fost descoperite așezări din epoca Hallstatt timpuriu sec. X – VIII î.H., o aşezare din epoca neolitică și o aşezare din epoca medievală sec. XVI – XVIII;

* Muzeul Satului;

* Cabana turistică Vlădeni, așezată pe malul stâng al Brațului Borcea;

Obiective Făcăeni

* Pădurea Alionte, compusă din arbori de salcie şi plop, cu o vârstă cuprinsă între 15 şi 35 ani, de aproximativ 398 ha;

* Pădurea Balaban, este compusă din arbori de salcie, frasin şi plop cu o vârsta cuprinsă între 15 şi 45 ani, de aproximativ 607 ha;

* Pădurea Ceangaru, compusă din arbori de plop, salcie şi (mai rar) stejar, cu o vârstă cuprinsă între 15 şi 55 ani, de aproximativ 65 ha;

* Pădurea Lateni, compusă din arbori de plop şi salcie lângă Braţul Borcea, cu o vârstă cuprinsă între 15 şi 45 ani, cu o suprafaţă de aproximativ 53 ha;

* Pădurea Puiul Balaban, compusă din arbori de plop, însoţeşte malul stâng al Dunării, cu o vârstă cuprinsă între 10 şi 55 ani, de aproximativ 119 ha;

* Pădurea Săltava – Piua Pietrii, situată în apropierea comunelor Făcăieni şi Borduşani în Lunca Braţului Borcea, compusă din arbori de plop şi salcie, cu o vârstă cuprinsă între 10 şi 35 ani;

* Pădurea Zătoaca, 926 ha, compusă din arbori de plop şi salcie, însoţeşte cursul Braţului Borcea pe malul stâng, cu o vârstă cuprinsă între 10 şi 55 ani, 783 ha.

* Aşezare din epoca neoliticăcultura Boian;

* Cultura geto-dacică, epoca Latene sec. II – I î.H.: ceramică, chirpic ars, oase de animale.

* Conacul lui Aurelian Bentoiu din satul Progresu: monument arhitectural construit în 1937, stil neoromânesc, compus din parter, etaj, pridvoare deschise susţinute de coloane şi foişor cu stâlpi de lemn cioplit;

* Făcăeni, locul de naștere al scriitorului Ștefan Bănulescu.

Obiective Bordușani

* Lacul Bentu – Lateni, este un lac format intr-un meandru al Dunarii, cu o suprafaţă de 74 ha şi o adâncime de 10 metri;

* Lacul Bentu Mic, este un lac format intr-un meandru al Braţului Borcea pe partea stângă, cu o suprafaţă de 19,87 ha şi o adâncime de 2 metri;

* Pădurea Balaban, situată în apropierea comunei, compusă din arbori de plop, de aproximativ 84 ha;

* Pădurea Borduşani, este compusă din arbori de plop şi salcie, de aproximativ 1.101 ha;

* Pădurea Cegani, compusă din arbori de plop, salcie, de aproximativ 74 ha;

* Pădurea Hăţiş, compusă din arbori de plop si salcie, de aproximativ 466 ha

* Pădurea Mândra, compusă din arbori de plop, in Lunca Braţului Borcea, de 23 ha;

* Pădurea Orfanu, situată în apropierea comunelor Stelnica si Borduşani, compusă din arbori de plopi şi salcie in Lunca Dunării, de aproximativ 70 ha;

* Pădurea Ostrovu Lăteni, compusă din arbori de plop şi salcie în Lunca Dunării, aproximativ 96 ha;

* Pădurea Ostrovu Raluca, compusă din arbori de plop si salcie în Lunca Dunării, de aproximativ 66 ha

* Biserica „Sf. Ierarh Nicolae”. Este o biserică de zid cu plan trilobat şi cu două turle pe pronaos şi pridvor adăugat, constuită în anul 1838 şi refăcută in perioada 1895 – 1898.

* Șantierul arheologic Popina Bordușani: aşezare din epoca eneolitică – cultura Gumelniţa, cu o vechime aproximativă de 5000 de ani; aşezare epoca Latene – locuinţe, gropi menajere, morminte, ceramică, chirpic ars, oase de animale. Primele cercetări arheologice au fost realizate în 1980 şi s-a constatat că aici a existat una dintre cele mai vechi comunităţi umane de pe cuprinsul judeţului Ialomiţa. Popina se încadrează la categoria de „tell” preistoric, fiind o movilă formată în mod artifical de-a lungul timpului, prin ceea ce a rămas ca urmare a locuirii zonei de către cultura Gumelniţa. Se consideră însă că primele urme au fost lăsate de cultura Boian, care datează dinaintea Gumelniţei, cam cu 1500 de ani înainte.

Obiective Stelnica

* Necropola birituală din zona „Grădiștea Mare” de lângă satul Stelnica, datând din perioada Latène (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.). Aceasta constituie un sit arheologic de interes național;

* Așezare din perioada Latène găsite în zona satului Maltezi – sit arheologic;

* Așezarea din Epoca Bronzului târziu de la „Grădiștea Stoicii” (satul Stelnica) – sit arheologic;

* Pădurea de stejari seculari din apropierea satului Stelnica;

* Pontonul de pe malul Brațului Borcea (va fi inaugurat la sfârșitul lunii mai, anul acesta).

În Lista comunelor cu punctajul între 1-10 acordat în funcție de potențialul turistic (Ordin 567/2008), Stelnica are un punctaj de 4 puncte, fiind în partea superioară a listei. Cu siguranță, în cazul unei noi evaluări peste trei-patru ani punctajul poate fi mărit.

Obiective Fetești

* Lacul Butucoasa, situat în apropierea municipiului, este un lac temporar format din acumularea precipitaţiilor,

* Pădurea Buliga, compusă din arbori de salcie şi plop, cu o vârstă cuprinsă între 20 şi 45 ani de 132 ha;

* Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Biserică de zid cu plan în formă de cruce, cu două turle şi pridvor închis iar faţada în stil renascentist. Ctitorită de Constantin Gheorghiu şi Gheorghe Filip în anul 1882;

* Biserica „Sf. Nicolae”, este o biserică de zid cu plan în formă de cruce, cu două turle şi pridvor închis. Ctitorită de comunitatea satului Dudeşti în anul 1884.

* Aşezare din epoca medievală timpurie sec. IX – XI cultura Dridu: locuinţe, gropi menajere, ceramică, chirpic ars, oase de animale;

* Monumentul arhitectural Podurile dintre Feteşti şi Cernavodă, la vremea inaugurării cel mai lung complex de poduri din Europa continentală, proiectate şi construite de inginerul Anghel Saligny în perioada 1890 – 1895;

SONY DSC

* Spitalul Fetești, construit din fondurile Prefecturii Ialomiţa după proiecttul lui Anghel Saligny în 1908;

* Ansamblul Gării Feteşti, construit concomitent cu calea ferată Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti, datând din anul 1887.

Dumitru Florin Munteanu,

Președintele Fundației de Turism și Ecologie a Dunării de Jos ”Ciulinii Bărăganului”,

 


Copyright 2022 - Ziarul Ialomița - All Rights Reserved