* Niciodată în anii de când este primar al Giurgenilor, și este de vreo trei decenii, Dinu Valere nu a fost mai liniștit ca în acest an 2021. Are și motive. Dar și nemulțumiri, când vede că i se pun piedici în promovarea unor proiecte pe motive aiuristice. Despre toate acestea, într-un dialog purtat la sfârșitul săptămânii trecute pe străzile și obiectivele publice din Giurgeni.
- Pentru început, domnule primar, să vorbim despre proiectele finalizate în ultima perioadă.
-
Avem câteva proiecte finalizate într-o perioadă scurtă, pentru că am avut norocul să dăm peste constructori buni și serioși și vă pot da aici un exemplu. Am făcut un teren de spor multifuncțional, finanțat din bugetul local. Am primit la Primărie o ofertă din partea unei firme, Atlas Sport Tg. Mureș, care fac numai terenuri de sport și parcuri și în două spptămâni au terminat terenul de sport, urmează să facem recepția.
-
SONY DSC
Valoarea lucrărilor a fost de 340 mii lei. Satul este asfalt tot, aproximativ 18 kilometri de drumuri, avem Cămin cultural modern, avem o școală cu tot ce are nevoie, grupuri sanitare interioare, mobilier modern. Prin intermediul ADI Ialomița avem un proiect în derulare pentru amenajarea unui parc care cuprinde teren de joacă pentru copii cu elemente specifice, aparate de fitness pentru adulți, alei, cu mese pentru tenis de masă, băncuțe cu mese de șah cu o valoare de 3,8 miliarde și căruia i-am făcut recepția în urmă cu două săptămâni. Lucrarea a fost realizată de o firmă din Breaza.
Elena Udrea a dat banii pentru stadionul din Giugeni la începutul lunii decembrie și de Revelion i-a luat înapoi
-
Și totuși, alături este stadionul. Sigur, în această perioadă de pandemie nu ați reușit înscrierea echipei de fotbal Dunărea în campionatul județean, dar pandemia va trece și tinerii vor dori să se apuce din nou de treabă. Trenează lucrările la finalizarea modernizării acestuia?
-
SONY DSC
-
Povestea este mai lungă. Vorbim de un teren nou, inclusiv cu vestiare și tribune. Lucrările au început încă de pe vremea când Elena Udrea era ministru. La vremea respectivă, având altă culoare politică, nu ne-a alocat niciun ban. Noi am ținut licitația, am încheit contractul și am început să construim vestiarele din banii proprii. Nimeni nu ne-a mai dat nimic. A, ba da, ne-au dat 400 de milioane în a doua jumătate a lunii decembrie și trebuiau cheltuiți până la sfârșitul aceleiași luni! Nu aveam cum să finalizăm lucrarea, așa că i-am returnat și din 2010 am rămas cu vestiarele în același stadiu, neterminate, însă, între timp s-au mai și deteriorat. Cu ajutorul ADI Ialomița am obținut finanțare și am demarat lucrările cu un constructor care a dat faliment. A refăcut vestiarele, dar dacă a intrat în faliment a trebuit să scoatem din nou la licitație restul de executat, respectiv refacere tribune, nocturnă, împrejmuirea terenului și utilitățile în interior. În acea zonă am reușit să creăm un spațiu mai mare de agrement prin cumularea terenurilor de sport și a parcului, lângă care am amenajat și o parcare mare.
Parcul de agrement din cartierul nou, o bijuterie cum n-ai să vezi nici în orașele din județ
-
A fost PNDL 2, se tot vorbește de PNDL 3…
-
Cu proiectele pe PNDL 2 suntem la final. Am asfaltat restul de străzi pe care le mai aveam de terminat, am făcut și străzi noi, mai exact, la marginea satului, în zona de agrement, oamenii își extinseseră curțile și aruncau și gunoaie, așa că i-am pus să-și mute curțile cum erau inițial, noi am strâng gunoaiele și am amenajat o stradă acolo pe care am asfaltat-o.
-
SONY DSC
Acum putem vorbi de un nou cartier, cu două străzi mai lungi, alte cinci străduțe care fac legătura între cele două, plus lateralele. Toate asfaltate, inclusiv asfaltări pe intrările în gospodării, cu rețea de alimentare cu apă, iluminate corespunzător, canalizarea este pe finalizare. Tot într-o săptămână am reușit să modernizăm iluminatul public stradal, tot din bugetul local.
-
Pentru acest parc parc de agrement, despre care spuneți că este pe finalizare, v-ar invidia și admira orice administrație locală din județ, inclusiv cele din municipii și orașe. Ce spun însă sătenii?
-
SONY DSC
-
Sunt încântați, în marea lor majoritate, pentru că aici pot veni tinerii să joace fotbal, tenis de masă, șah, bunicii pot veni cu nepoții la joacă, dar în același timp pot să folosească aparatele de fitness din dotare. Mai avem însă și… uscături. O problemă cu care ne confruntăm este lipsa de educație a unora, atât adulți sau tineri, cât și copii. Din cauza faptului că la grădiniță, de exemplu, au fost distruse elementele de joacă pentru copii, că au fost rupte garduri sau semne de circulație, am fost nevoiți să adoptăm în Consiliul Local un proiect pentru montarea unui sistem de supraveghere video, tot cu finanțare proprie.
„Niciodată ca anul trecut în ultimele trei decenii nu am avut resurse pentru a putea realiza tot ceea ce ne doream și era necesar”
-
De unde ați avut atâția bani la bugetul local?
-
Anul trecut a fost singurul în care am avut atât de mulți bani în bugetul local. Niciodată în ultimele trei decenii nu am avut resurse pentru a putea realiza tot ceea ce ne doream și era necesar. De această dată, șansa ne-a surâs. Noi am avut un proiect prin ADI „Lunca Dunării” (Giurgeni-Mihail Kogălniceanu-Gura Ialomiței-Luciu), prin care am realizat drumuri, canalizare, reabilitarea Căminului cultural și alimentare cu apă, pe Măsura 3.2.2. Nefiind plătitori de TVA, a trebuit să-l plătim totuși și am făcut un împrumut la Fondul de Garantare de aproximativ 10 miliarde de lei. Când am închis proiectele, TVA-ul ne-a fost returnat la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut. Am colectat și taxele locale, atât de la cetățeni cât și de la investitorii italieni din zonă. Mai mult decât atât, anul trecut am avut o lucrare pe ADI Ialomița, am plătit noi lucrările inițial, iar la sfârșitul anului ne-au fost virați banii inapoi, peste două miliarde de lei. Cu atâția bani în cont am hotărât că este momentul să ne dezvoltăm, mai ales că drumurile erau acoperite cu asfalt, școala și căminul erau rezolvate, platforma de gunoi este modernă și dotată cu utilaje noi. În urmă cu vreo 10 ani, când s-a pus problema depozitării conforme a deșeurilor, am realizat o platformă care corespundea normelor, cu scurgere, cu platformă betonată și împrejmurire din beton. Între timp am obținut finanțare de la Fondul de Mediu și am fost singurul din județ care am obținut acești bani de a reconstrui platforma, am primit și utilaje (tractor, remorcă, platformă de împrăștiere a gunoiului pe terenurile agricole, vidanjă și buldoexcavator).
-
Colectarea gunoiului menajer din gospodăriile oamenilor, cum se realizează?
-
De colectarea gunoiului menajer de la cetățeni se ocupă ADI ECO 2009 Țăndărei, din care face parte și UAT Giurgeni, care adună deșeurile din gospodării o dată la două săptămâni, am înțeles că în curând colectarea se va face săptămânal.
După marea asfaltare, urmează … mica asfaltarea
SONY DSC
-
Am înțeles, ați asfaltat toate străzile. Dar trotuarele?
-
După proiectul de drumuri am făcut trotuare și anul trecut le-am terminat de construit pe cele aflate de-a lungul drumului național care este mai înalt. A fost construit din beton și acoperit cu asfalt, astfel că nu mai există probleme cu copiii care se deplasau la și de la școală pe marginea șoselei. Se circulă chiar cu bicicletele pe aceste trotuare. Mă axez acum să construiesc aceste trotuare și pe străzile laterale.
Preț mic la apa potabilă, administrator de societate incapabil
-
Rețeaua de alimentare cu apă, rețeaua de canalizare?
-
Marile probleme au fost rezolvate. Acum se fac branșamente la partea de canalizare finalizată și sperăm ca 80 la sută din populația zonei respective să se racordeze. Apa este bună acum, pentru că noi am avut probleme cu amoniul, dar cu ajutorul unor filtre de cărbune am reușit să rezolvăm această problemă, iar consumatorul final are apă foarte bună la robinet. Prețul pe metrul cub de apă este destul de mic, de 1.75 lei. Prin ADI „Lunca Dunării” am fost condiționați să înființăm o societate care să preia alimentarea cu apă și canalizarea din cele trei localități, Giurgeni-Mihail Kogălniceanu-Gura Ialomiței. Ei au preluat totul, dar nu se ocupă cum trebuie.
-
Și nu pot fi puși la punct?
-
Partea proastă este că nu au un administrator bun. Sper să găsim cât mai repede un om capabil să strunească lucrurile.
-
Școala?
-
Școala este reabilitată mai demult, este modernă, bine dotată, dar din păcate în ultimul an nu s-a prea făcut carte. Online-ul nu este varianta cea mai bună pentru noi.
-
Grădinița?
-
Grădinița a fost reabilitată anul trecut, arată acum exemplar și-și așteaptă copii. Sperăm să ne lase pandemia în pace.
-
SONY DSC
Dispensar modern și ultradotat, așteaptă colaborări cu medici specialiști
-
Dispensarul?
-
Dispenasarul a fost reabilitat prin PNDL, lucrare finanțată tot anul trecut. A ieșit un obiectiv modern, inclusiv dotat cu aparatură, electrocardiograf, ecograf, stetoscoape, glucometre, ortoscop, tensiometre, stetoscoape…
-
Centrala termică deservește și grădinița, care se află alături?
-
Nu. Grădinița are centrala sa, dispensarul centrala sa. Uitați, acesta este sala de tratamente. Deci, medicul de familie are tot ce este nevoie la dispoziție.
-
Știu că în urmă cu mai mulți ani medicul de familie era o problemă la Giurgeni…
-
Nu, în ultimii ani nu au existat probleme. Aproape trei ani ne-am bucurat de serviciile Maicii Parascheva, care venea zilnic de la Slobozia la dispensarul din Giurgeni. Acum, dumneaei are ceva probleme de sănătate și nu mai poate face deplasarea la Giurgeni. Dar, foarte repede am găsit înlocuitor, o doamnă doctor venită de la Fetești, medic specialist militar din câte am înțeles.
-
Și numai medicul de familie poate să profeseze în acest spațiu?
-
Deocamdată da, dar aceasta nu înseamnă că nu suntem deschiși la colaborări, cum se întâmplă de ani buni cu domnul doctor Victor Pogorevici pe oftalmologie. Avem un cabinet generos pentru astfel de colaborări cu medici specialiști. Sunt bineveniți. Fără pretenții financiare din partea noastră. Da, să nu uităm, pe 3 octombrie tot în acest spațiu al dispensarului avem o licitație pentru deschiderea unei farmacii.
Cartierul de la fostul IAS, prioritar pentru administrația locală în anul viitor
-
Ce proiecte aveți în perspectivă?
-
În fostul IAS dorim să reabilităm canalizarea, rețeaua de alimentare cu apă deja există, iluminatul public există. Aici era o problemă cu consumul de energie electrică, pentru că înainte exista un singur contor, la comun, și era o problemă cu departajarea consumului. Acum s-a rezolvat și această problemă. O să asfaltăm și străduțele dintre blocuri, o să facem o mini stație de epurare. Noi suntem pe lista sinteză a CNI, au aprobat canalizarea și asfaltarea, dar Guvernul acesta a modificat puțin normativele și nu se mai asfaltează pe CNI, ci pe PNDL 3 „Anghel Saligny”. Mai mult, lucrând la cererile de finanțare pentru proiectele din IAS am dat peste o altă problemă. Tot ce înseamnă fostul IAS a fost lichidat de lichidator și toate terenurile intravilan nu sunt ale noastre, ci ale firmei care a început lichidarea. Acum suntem în instanță cu ei ca să recuperăm terenul, altfel nu vom putea face nicio investiție acolo. Eu cred că se va rezolva. Tot în perspectivă avem racordarea la rețeaua de gaz. Până să apară PNI „Anghel Saligny” noi am înaintat cererea de finanțare, dar ne-a fost returnată pe motiv că nu se finanțează acum, mai întâi să apară metodologia, adică în toamnă sau anul viitor. Ne gândim, de asemenea, la amenajarea și dotarea unui centru social de servicii pentru populație, cu masă, cu cazare. Nu neapărat un azil.
S-a schimbat guvernul, a murit și agoturismul din Balta Mică a Brăilei
-
Pe partea de agroturism, unde aveați gânduri mari, ce puteți să ne spuneți?
-
S-a schimbat Guvernul și a picat și proiectul pe care îl aveam acum doi ani în Balta Mică a Brăilei. Primăria Giurgeni făcuse o asociere cu UAT-urile aflate pe malul Dunării, titularul de proiect era managerul Bălții Mici a Brăilei, ajunsesem în punctul în care se construise o pensiune, dar managerul a fost înlocuit și cel care a fost numit în loc nu s-a mai ocupat de proiect. Acesta a eșuat așa cum a eșuat și proiectul cu ferma piscicolă, un alt proiect al nostru în urmă cu foarte mulți ani, care ar fi putut genera foarte multe locuri de muncă și bani la bugetul local. Asta e la noi în Giurgeni cu locurile de muncă. Atunci când au venit italienii la noi și au înființat ferma, m-am bucurat că se vor face angajări, însă utilajele pe care le folosesc înlocuiesc forța de muncă și abia dacă lucrează 15-20 de oameni în fermă.
-
Care este marele avantaj al vecinătății cu situl arheologic?
-
În primul rând, sunt create vreo șase locuri de muncă, iar în fiecare vară, când se deschide șantierul se fac angajări din localitatea noastră și 20-30 de oameni au un loc de muncă temporar.
Banii primiți acum cinci ani de primăriile care au avut proiecte privind amenajarea de parcuri eoliene, dau banii înapoi
-
Alte soluții, alți investitori nu v-au mai căutat?
-
Uite cum ne punem noi piedici. Vine un investitor din afară, vrea să facă eoliene în zonă. Din păcate, din cauza acelor certificate verzi au ajuns doar până la autorizația de construire. Până aici totul se aprobase, inclusiv PUZ-uri, aveau finanțările asigurate, dar, în urmă cu doi ani s-au scos certificatele verzi. Si s-au oprit investițiile. Era un mare avantaj pentru Girurgeni, ca dealtfel și pentru alte administrații locale. In primul rând impozitele care veneau de aici, dar nu mai vin…
-
Cum așa?
-
Am aflat că localitățile care au așa ceva trebuie să de a banii înapoi…
-
Vlădeni, Făcăeni, Mihail Kogălniceanu trebuie să dea banii înapoi?
-
Da. Cei mai vocali în proteste sunt cei din zona Dobrogei, unde există parcuri eoliene infinit mai mari decât la noi.
-
Să înțeleg că, de exemplu comuna Mihail Kogălniceanu, beneficiară în urmă cu cinci ani a acelor prevederi privind sumele primite pentru impozite și autorizațiile de funcționare ale acestor eoline, trebuie să dea banii înapoi?
-
Da.
-
Adică, ce-au luat săracii locutorii din Mihail Kogăliceanu pe mere (TVA-ul returnat pentru proiectul comun realizat prin ADI „Lunca Dunării”), vor da pe pere…
-
Cam așa ceva.
-
Cum s-a ajuns aici?
-
O societate din domeniu a dat în judecată primăriile, un complet de judecată le-a dat dreptate și după aceea efectul acestei hotarâri s-a produs în lanț, prin precedent, fiind afectați toți cei aflați în această situație.
Gâsca cu gât roșu pe care nu au văzut-o nici măcar ornitologii care iau bani pentru situl natural din zona Giurgenilor
-
Dar, să revenim, pentru că asta nu-i totul cu eolienele. Aici la noi la Giurgeni, avem acele terenuri sărăturoase și astfel de ivestiții s-ar preta fără probleme. Numai că, alte piedici. S-au dus acești investitori să ia avize de la mediu, de la ape și toate celelalte și s-au lovit de un mare impediment. Aici este o zonă protejată, un sit natural, cum că, chipurile, de la noi de aici până la Brăila e gâsca cu gât roșu și n-ai voie să faci așa ceva.
-
Chiar există pe teritorul Giurgenilor așa ceva?
-
Eu n-am văzut și nici nu am auzit pe altineva să fi văzut așa ceva.
-
Și cum s-a ajuns al această concluzie, că avem în Ialomița gâscă cu gât roșu?
-
Simplu. Când era Mădălin Teculescu prefect, la o întâlnire de la București s-a pus problema monitorizării unor situri naturale. Și a băgat și el acolo gâsca cu gât roșu. Ulterior, ornitologii din România s-au pus bine pe picioare și nu poți să investești fără avizul lor în zonă de acest gen…
-
Și, a venit vreun ornitolog să vă arate gâsculița cu gât roșu la Giurgeni?
-
N-a venit. Este adevărat, această asociație a orinotologilor primește o subvenție de nu știu câți euro pe hectarul populat de gâsca cu gât roșu, dar, repet, eu nu știu de existența vreunui exemplar în zonă.
Dacă voi nu îl vreți, noi îl vrem: anul viitor, eveniment artistic în memoria lui Mișu Runcan
-
-
Căminul cultural este, și pe afară și pe înăuntru, o bijuterie. Dar, mai este frecventat?
-
SONY DSC
-
Desigur, marile evenimente din sânul familiilor din Giurgeni aici se organizează. Este în activitate formația de mandoline, este în activitate trupa de dansuri, încercăm ca anul viitor să organizăm aici un mare eveniment artistic în memoria maestrului Mihai Runcan.
Nicolae TACHE