Luni, 24 martie 2025, la Centrul Cultural Ionel Perlea din Slobozia a avut loc o conferință de presă privind promovarea proiectului “SCREENING TB – Organizarea programului de depistare precoce a tuberculozei la populația vulnerabilă” în județul Ialomița. Interlocutorii presei locale au fost Oana Parfenie, reprezentanta Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” și Iuliana Copilău, reprezentantă a organizației “Romanian Angel Appeal”, coordonatoare ale proiectului, Cătălin Grigore, vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița, dr. Baltă Mădălina, medic primar pneumolog, coordonator tehnic județean PNPSCT Ialomița, aflată printre autorii ghidului metodologic de implementare a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control a Tuberculozei.
Am reținut câte ceva din intervențiile doamnelor Oana Parfenie și Mădălina Baltă, precum și a bvicepreședintelui Cătălin Grigore.
Oana Parfenie: Este o conferință care lansează un nou proiect, care se ocupă de Screening TB, cu două laturi, partea de screening și partea de informare. Al doilea motiv al conferinței de presă este deschiderea activității de screening în județul dumneavoastră. Al treilea motiv pentru care ne aflăm aici este că pe 24 martie noi sărbătorim Ziua Internațională de luptă împotriva tuberculozei. Și ce poate fi mai frumos și să ne asumăm că tuberculoza se vindecă!? Este o onoare pentru noi că ne aflăm aici, mulțumim autorităților locale care sunt aici prezente. Domnule Cătălin Grigore, avem onoarea!
Cătălin Grigore: Nu cred că era o zi mai potrivită ca să discutăm despre acest program. Noi, Consiliul Județean dar șli celelalte autorități locale, cunosc importanța crucială a depistării din timp a acestei boli. Vorbim astăzi de tuberculoză, nu într-un moment fericit pentru Ialomița, pentru că am văzut în statistici că sunt mai mulți bolnavi decât la statisticile anterioare. Este binevenită această inițiativă în Ialomița, în cele douăzeci de localități pe care le aveți în program pentru a fi subiectul activității de screening.
Oana Parfenie: Câteva detalii despre acest proiect. Este finanțat prin fonduri europene și cofinanțat într-o oarecare măsură de Ministerul Sănătății. El vine în continuarea unui proiect trecut, în care noi am cules în piață, cum se spune, toate informațiile, de care s-a ținut cont și astfel s-a scris acest proitect, care să vină în sprijinul bolnavului. Cum ar trebui să ne raportăm acum la bolnav! Ei, bine, dacă persoana care primește servciii de screening, pentru medic dacă se numește pacient, pentru un AMC-ist este acea persoană, acel suflet, care este îngrijit de către acesta și de multe ori este vindecat. Cu ce vine în plus acest proiect? Dacă în proiectul trecut eram în zone rurale, acum ne îndreptăm și spre zonele urbane. Persoane bolnave sunt peste tot. Au fost suituații în care latura de comunicare a fost extrem de cerută. Doamna doctor Mădălina Baltă, cu care am colaborat în proiectul trecut, ne poate confirma acest lucru. Comunicare între acele sugflete și felul în care noi ne adresăm. Partea aceasta de formare, din care fac parte cinci sute de persoane dintr-un grup țintă, sunt asistenții medicali care lucrează la cabinete de medici de familie, sunt psihologi, sunt medici specialiști, sunt mediatori sanitari. Aceste persoane se pot înscrie la aceste cursuri de formare, care sunt gratuite, și astfel își vor îmbunătăți comunicarea, comunicarea cu acel suflet din comunitate, care are nevoie de ajutorul nostru. Partea de screeneng cuprinte un grup de peste șaptezeci și cinci de mii de persoane. Iată cât de important este să avem nevoie de sprijinul autorităților locale, sprijinul dumneavoastră, sprijin pentru ca noi să ajungem în cele mai îndepărtate localități, localități unde oamenii nu au posibilitatea din n motive să ajungă și să facă aceste investigații. În Ialomița, pentru că ne aflăm aici, noi vom merge cu caravanele în douăzeci de localități. Ce sunt aceste caravane? Sunt laboratoare radiologic pe rol. Interesant, pentru că aceste caravane sunt dotate cu aparatură de ultimă generație, aici ne referim la inteligența artificială. Pe lângă acest aparat radiologic, caravana este dotată cu tot ceea ce este necesar pentru un minilaborator radiologic. Personalul este specializat, este avizat și astfel noi ajungem acolo unde este nevoie.
Mădălina Baltă: Cu cine ne luptăm, pentru că până la urmă, dacă este de luptă trebuie să ne luptăm cu cineva. Ne luptăm cu bacilul ăla mic, Koch, care face atâta rău, dar eu cred că ne luptăm și cu reticența oamenilor și cu lipsa de informare, pentru că deși suntem în 2025 oamenii nu au încă suficientă educație sanitară și nu au suficiente informații despre ceea ce reprezintă o boală pe care preferă să nu o bage în seamă. Noi, împreună cu Institutul “Marius Nasta”, cu CPSS-ul, cu “Romanian Angel Appeal” încercăm să facem campanii, pe care le derulăm de mult, de când noi eram noi mai tinere. Facem campanii de informare, de sreening în tot județul, încercăm să facem oamenii responsabili, pentru că tuberculoza la momentul acesta nu mai este o boală a sărăciei. Este o boală care poate afecta pe oricine, mai ales că în ultima vreme sunt afectate persoane care au boli cronice, care au tratamente biologice, acele medicamente care scad foarte mult imunitatea și atunci riscul de a face tuberculoză este mult mai mare. Este foarte adevărat, în ultimii cinci ani incidența tuberculozei în Ialomița a crescut în mod constant, aceasta venind după pandemie, din nefericire pentru că pandemia ne-a dus înapoi, la nivel internațional vorbesc, cu cinci-șase ani. Nu vorbim de numere mari, dar din moment ce este o creștere trebuie să facem ceva. Consider că la momentul acesta, când putem să antrenăm cât mai mulți parteneri, lupta noastră nu este chiar inutilă și să sperăm că o să fie măcar un mic succes.
Așadar, până la sfârșitul lunii aprilie caravanele mobile ale Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” efectuează activități de depistare a tuberculozei în localitățile ialomițene Mărculești, Gheorghe Lazăr, Stelnica, Făcăeni, Vlădeni, Valea Ciorii, Grivița, Miloșești, Reviga, Căzănești, Balaciu, Valea Măcrișului, Alexeni, Coșereni, Movilița, Bărbulești, Armășești, Jilavele, Rădulești.
Oana Parfenie: M-ați întrebat ce se întâmplă cu pacienții depistați cu probleme după finalul campaniei în cele douăzeci de localități. Întrebare firească. Atunci când un pacient ajunge la caravană datorită inteligenței artificiale aparatul emite un scor, care ne poate spune și ne poate indica cât de grav poate să fie acel pacient. Toate radiografiile realizate pe teren ajung la medici specialiști, radiologi, pe care aceștia le interpretează și revin către comunitate cu răspunsul din puncte de vedere medical. Mai departe, aceștia sunt trimiși către medicii de familie.
Nicolae TACHE