15 ianuarie 2023, o zi semnificativă pentru noi, marcată de împlinirea a 173 ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu, cel mai mare poet, cel care a devenit în timp „Luceafăr” ce sclipește veșnic, ne-a lăsat „ținte luminoase”, neatinse încă de neam. Ar trebui ca toți aleșii noștri, președinți de țară, guvernanți, parlamentari, primari, președinți de consilii județene, consilieri și tot ce-or mai fi ei, să știe să-i urmeze exemplul marelui poet care a militat în întreaga sa viață activă până la sacrificiu de martir pentru cauza națională – reperul fundamental fiind limba, credința, tradiția, neamul, unirea cultura.
Azi, probabil că în Parlamentul României nimeni nu va rosti numele marelui poet. Ar trebui ca măcar un senator sau un deputat să acorde câteva minute, amintind că Eminescu prin articolele sale a lăsat idei cu valoare permanentă ce pot fi invocate la tot pasul ca un ghid de pedagogie națională. Sunt plecați în vacanță! Măcar în teritoriu să se exprime. Dar, ce să faci, lipsesc din parlament politicienii Corneliu Vadim Tudor și George Pruteanu. Dacă trăia Eminescu acum, ar fi scris și Scrisoarea a șasea. Dar, deocamdată, când dați vina unul pe altul că nu am intrat în Schengen, acum când vreți să luați de la austrieci tot ce le-ați vândut pe nimic, acum când se adună semnături pentru a le naționaliza bunurile pe care le exploatază pe pământul României, luați citate din Eminescu și mergeți cu ele la Viena. Prin articolele sale, Eminescu a făcut cititorilor educație politică așa cum își propusese când era jurnalist.
Iată ce scria în martie 1878 în ziarul „Timpul”: „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta, e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generație ce-avem de-a o crește de-acum înainte”. Lăsați gargara, domnule Eminescu, că generația noastră este educată seară de seară la televizor de Gelu Vișan, Monica Tatoiu și alții, în timp ce elita intelectuală stă ascunsă.
Tot în 1878, în ziarul „Timpul”, în articolul „Concesiuni economice”, Eminescu scria despre relațiile economice dintre România și Austria: „Trăiește tu, dar lasă și pe altul să trăiască”. Cităm : „O telegramă a Agenției „Havas” ne vestește sosirea domnului Brătianu la Viena care solicita sprijinul Austriei în afacerile noastre. Răspunsul Austriei, care se zice ar fi egal acelui sprijin, este să i se facă concesiuni economice. Nu putem ști, nici de ce natură pot fi acele concesiuni, nici dacă prim-ministrul nostru este în stare de a pricepe însemnătatea lor”.
Ai, se potrivește domnule prim ministru Ciucă, nu? Ce e vrăjeala cu migranții, asta este esența, descifrați-l pe Eminescu sau apelați la Academia Română. Ar trebui ca de la Cotroceni până în ultimul sat să citiți oamenilor, după ce le citiți voi, aceste versuri din finalul Scrisorii a treia: „Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară / Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei / Ca să nu s-arate-odată că sunteți niște mișei!”
Și tot din Scrisoarea a treia: „Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război!”
Gheorghe Marinel