Creșterea rapidă a inflației obligă băncile centrale să ia măsuri rapide pentru încetinirea acesteia.
BNR nu a lăsat de înțeles că ar dori să urmeze o astfel de direcție, considerând că inflația este ținută sub control. Chiar dacă guvernatorul Mugur Isărescu a observat că „dobânzile în România, și pe partea de creditare, și la depozite sunt extrem de scăzute. Sunt sub rata inflației”.
Dobânda-cheie a BNR se situează în prezent la minimul istoric de 1,25%/an, ceea ce îi asigură un spațiu mai mare de manevră pentru a putea sprijini creditarea populației și a economiei, chiar dacă prețurile an/an au urcat luna trecută cu 3,8%.
Această politică s-a reflectat în faptul că ritmul anual al creditului neguvernamental a accelerat, conform datelor publicate de BNR, de la 8,3% în aprilie la 10,1% în mai, nivelul maxim din vara anului 2009.
Banca Centrală Europeană nu a indicat încă momentul în care va trece dobânda sa de politică monetară din teritoriu negativ în unul pozitiv. Însă, Rezerva Federală americană a anunțat recent că va opera două majorări în cursul anului viitor.
În regiune, creșterea inflației din Ungaria la 5% a obligat banca centrală să majoreze, pentru prima dată în ultimii 10 ani, dobânda sa de la 0,6 la 0,9% și a semnalizat că va continua acest proces. La rândul ei, banca centrală a Cehiei a decis majorarea dobânzii de la 0,25 la 0,50%, după o creștere a prețurilor la 3%.
Joi, săptămâna trecută, creșterea cererii de lei din partea segmentului comercial pentru plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să urce, după trei săptămâni de stabilitate, de la 1,49 la 1,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,64% iar cel la 12 luni la 1,75%.
La începutul acestei săptămânii, piața valutară locală era calmă, modificările cursului principalelor valute fiind minim, în ton cu evoluțiile externe.
Cursul euro a crescut de 4,9254 la 4,9260 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau într-un ecart îngust, 4,924 – 4,927 lei.
Sondajul realizat luna trecută în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de 6 luni o valoare medie a euro de 4,9653 lei, iar pentru cel de 12 luni unul de 5,0183 lei. Anticipările sunt mai ridicate decât cele de la sondajul din aprilie, de 4,9470 lei, respectiv 5,0062 lei.
Volatilitatea perechii euro/dolar se limita la 1,1920 – 1,1945 dolari, investitorii așteptând finalul săptămânii, atunci când vor fi prezentate datele referitoare la piața muncii din Statele Unite. Pe acest fond, media monedei americane a urcat de la 4,1241 la 4,1256 lei.
Un subiect care îngrijorează piețele este cel al noii forme a Covid, „Delta” care are originea în India, ceea ce ar putea obliga statele să încetinească revenirea la normal a vieții.
Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,4985 la 4,4931 lei iar a celei britanice a urcat de la 4,7365 la 4,7413 lei.
Prețul gramului de aur a continuat să scadă, de la 236,4054 la 235,5924 lei, odată cu scăderea unciei pe piețele specializate la 1.775 – 1.785 dolari.
Monedele din regiune erau stabile. Media celei poloneze s-a depreciat de la 4,5085 la 4,5092 zloți/euro iar a celei maghiare s-a apreciat de la 351,33 la 351,10 forinți/euro.
Piața monedelor digitale a trecut cu bine peste decizia recentă a Autorității de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA) de a solicita Binance, una dintre cele mai mari platforme pentru tranzacționare criptomonedelor, să îşi oprească toate activităţile reglementate.
Bitcoin a crescut luni la 32.000 – 35.300 dolari iar ether fluctua între 1.800 și 2.070 dolari.
Radu GEORGESCU