În așteptarea valului 5 al pandemiei de coronavirus, cu o nouă tulpină a cărei răspândire comunitară este mult mai mare decât varianta Delta, dar și cu o rată de vaccinare nu foarte mare, dr. Victor Baciu, șeful secției de Anestezie Terapie Intensivă și Liviu Patrichi, managerul Spitalului Județean de Urgență Slobozia ne-au vorbit despre importanța vaccinării conștiente, despre lipsurile și nevoile unității spitalicești, despre riscurile la care ne expunem dacă nu ne vaccinăm și multe alte aspecte importante ale perioadei pe care o traversăm.
Dr. Victor Baciu, șeful secției ATI din cadrul Spitalului de Urgență Slobozia: Când 98 la sută din suprafața plămânului este afectată de COVID, nu prea ai mari șanse să supraviețuiești!
Liviu Patrichi, managerul SJU Slobozia: Eram într-o seară în UPU unde a venit o mamă care și-a lăsat acolo copiii pozitivi pentru că îi era frică să nu se infecteze. Și-a abandonat efectiv copiii, ori asta pentru mine a fost de-a dreptul traumatizant. Am avut mămici cu copiii pozitivi care au cerut să fie înlocuite cu bunicile de teamă ca ele să nu se infecteze. Când se ajunge la copiii, lucrurile capătă alte valențe, este foarte greu să digeri toată teama și disperarea părinților.
Este un val foarte agresiv, cu cazuri foarte grave. Este valul nevaccinaților.
– Domnule doctor, privim cu îngrijorare valul 5 al pandemiei, avem o nouă tulpină, Omicrom, mult mai contagioasă și cu o rată de răspândire comunitară mult mai mare. Cum vedeți dvs lucrurile? La ce să ne așteptăm?
Dr. Victor Baciu: Vă pot răspunde oferindu-vă câteva date statistice comparative valul 1 cu valul 4. Astfel, în primul val am avut 56 de pacienți cu COVID, forme severe, în ATI. În valul 5, din august până acum, sunt 149, adică de trei ori mai mulți. Dacă în primul val au decedat 17 bolnavi, acum au murit 149. Mortalitatea a crescut, aproape că a trecut de 60 la sută în unele cazuri. Este un val foarte agresiv, cu cazuri foarte grave și trebuie să vă spun că este valul nevaccinaților. Din 149 de cazuri, dacă sunt 10 vaccinați și din aceștia cei mai mulți sunt vaccinați cu Johnson& Johnson, una dintre variantele de vaccin slabe, care oferă 60 la sută imunitate și care se face într-o singură doză, ceea ce arată că oamenii s-au vaccinat numai ca să obțină certificatul verde. Ideea lor a fost numai ca să aibă acces undeva, nu să se protejeze pe ei și familia lor, rudele sau prietenii.
– Spuneți că oamenii nu conștientizează pericolul care îi paște…
– Dr. Baciu: Nu, nu conștientizează. Avem familii întregi care au decedat, mai întâi părinții și apoi copiii. În momentul în care ai părinții bolnavi, aflați la Terapie Intensivă, care este primul lucru pe care îl faci? Te duci să te vaccinezi. Oamenii chiar nu conștientizează pericolul care ne paște! Valul 4 a fost o copie a Italiei unde ambulanțele stăteau la coadă cu bolnavii, locuri libere nu mai existau, iar oamenii erau tratați pe unde se apuca.
– Statistica medicală este cruntă
– Dr. Baciu: Da. Dacă se spune, de exemplu, că unul din 1000 de pacienți cu apendicină moare, păi așa este, moare! Așa și în cazul acesta, se știa clar că o să avem mii de bolnavi infectați și paturile de ATI sunt absolut limitate. Eu văd finalul, oameni mult mai tineri care ajung în Terapie Intensivă, cu forme mult mai grave unele chiar familii întregi.
Liviu Patrichi, managerul SJU Slobozia: Am avut următoarea situație: el vaccinat, ea nevaccinată. Ea decedează, el scapă și rămâne singur cu doi copii acasă.
Dr. Baciu: Nu înțeleg nici frica de spital! De ce să stai acasă 7-10 zile? Să aștepți ce?!
Liviu Patrichi: S-a pornit cu o greșeală de comunicare atunci când s-au adus în atenție avantajele vaccinării și nu pe cele medicale. Că poți să călătorești, că poți să intri într-un restaurant etc. Mai mult decât atât, s-a inoculat greșit ideea că dacă te vaccinezi nu contactezi boala și în momentul în care au apărut și cazurile de vaccinați reinfectați, efectiv toată comunicarea s-a dărâmat și a scăzut rata vaccinării. Vaccinarea trebuie înțeleasă cât mai corect: îți oferă de 9 ori mai multe șanse să supraviețuiești în cazul foarte probabil în care iei virusul. La transmisia comunitară și la noile variante ale virusului, nu cred că o să fie prea multe persoane care nu se vor infecta.
– Oamenii nu cumva s-au speriat și de cifrele care nu au fost declarate corespunzător? Știm că s-a adus în atenția publică de către ministrul Voiculescu faptul că s-au făcut raportări eronate, întârziate, că s-au „umflat” cifrele
Liviu Patrichi: Este într-adevăr o neîncredere dată de această bâlbâială a colectării și transmiterii transparente a datelor. Gândiți-vă că suntem în prag de val 5 și încă nu avem un model de predicție privind infectarea care să fie calculat, promovat de către INSP. Singurul model promovat este cel al Facultății de Economie „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, un model matematic care să prezinte, pe baza unor date istorice, cam care ar fi evoluția următoare luând în calcul niște factori de infecțiozitate. Nu avem un model de predicție pe care poți să construiești. În valul 4, noi am avut reale probleme logistice pentru că ne-am pregătit cu planul de reziliență încă din lunile iunie, iulie când am învins pandemia, dar Ordinul care prevedea întocmirea acestui plan de reziliență se referea la capacitatea Spitalului de a face față la nivelul valului 3. Nimeni nu a anticipat că valul 4 poate fi de 3-4 ori mai agresiv decât valul 3 și toate spitalele au fost prinse pe picior greșit. Lanțurile de distribuție au picat, medicația de suport a fost asigurată de Ministerul Sănătății și acolo a fost crunt pentru că a întârziat. Noi primeam medicamentele numai prin repartiție. Au fost momente când au întârziat achizițiile pe antiviralul de bază. Căram medicamente cu sacoșa din donații și sponsorizări.
– Nu cumva din cauza faptului că nu exista medicație la distribuitori a fost înregistrată o rată crescută a deceselor?
– Liviu Patrichi: Noi am avut niște stocuri pregătite. Greutatea a fost că am experimentat aceste prăbușiri de lanțuri logistice, dar, punctual, în Spitalul Județean de Urgență Slobozia nu am avut problema aceasta. Noi am anticipat cumva ce avea să se întâmple și am putut să asigurăm stocuri mai mari, dar la nivel național a fost o reală problemă de stocuri. Am reușit cumva să facem rost de medicație cu ajutorul unor producătri cu care avem o relație foarte bună, relație care a fost construită în timp. În lipsa unor relații de parteneriat pui pacientul într-o zonă de risc și fără să vrei tu ca Spital, ci pentru că cineva a decis ca să centralizeze această distribuție.
– Dr. Baciu: Noi am fost în situația de a sta și a aștepta să vedem ce ni se repartizează de la Minister. Să vă dau un exemplu: vin 10 doze de Tocilizumab care ajung pentru 5 bolnavi. În Terapie Intensivă sunt 12 bolnavi, la Urziceni sunt 9 bolnavi, Spitalul din Fetești are și el nevoie. Ce faci cu 10 doze la 12 pacienți? Cui să-i dai?! Și nu spunem că ceilalți au murit pentru că nu li s-a acordat medicația. Vorbim despre un prag psihologic. Fiecare medicament are indicațiile lui, dacă îi dai Tocilizumab în primele 10 zile, când nu este declanșată furtuna citochimică, nu ajută cu nimic sau dacă o dai prea târziu el poate muri de complicațiile COVID-ului, deci îl arunci în aer neindicat. Este o fereastră terapeutică când trebuie dat, între ziua a 10-a, a 14-a, după analize, după alți factori de care trebuie să ții cont.
– În aceste condiții, nu cumva se face o greșeală când se izolează infectații la domiciliu cu indicația ca numai în cazul în care se accentuează simptomele să vină la Spital?
– Dr. Baciu: Ideea este că trebuie să vină în timp util, când o gripă obișnuită trece la următoarea etapă pulmonară, respectiv atunci când începe tusea, când apare febra, când are dispnee, când începe să scadă saturația. În momentul acela nu trebuie să mai stai acasă, atunci trebuie intervenit. De regulă, până în a 5-a zi se clarifică treaba. Dacă face formă ușoară, pacientul se ridică și pleacă, dar dacă după a 5-a zi apar simptomele enunțate mai sus, nu mai stai acasă monitorizat de medicul de familie. Ai posibilitatea să nimerești sub Remdesivir și sub Tocilizumab. S-ar putea să le iei și să nu te mai ajute.
– Aceasta să fi fost problema valului 4?
Liviu Patrichi: Este nevoie să clarificăm un aspect: un lucru foarte bun a fost acela că toată lumea a avut acces liber la testarea antigen, mai ales din farmacii. Este foarte bine că te-ai testat, însă nu s-a făcut și pasul următor. Dacă ai ieșit pozitiv și nu te-ai declarat, și nu te-ai izolat, și nici nu ai venit la Spital, nimeni nu te-a luat în evidență. Ne trezeam cu astfel de bolnavi în ziua a 10-a când ajungeau la noi cu saturația 80, când intrau deja pe terapie Intensivă.
Dr. Baciu: Partea cea mai interesantă era că îi testam în UPU, făceau inițial forme ușoare, erau pozitivi și li se spunea să rămână sub observația medicului de familie și să ia medicamentele indicate timp de o zi, două, trei. Dacă problemele se acutiează și sunteți RT-PCR pozitivi, veniți la Spital. Ei bine, nu veneau decât atunci când nu mai puteau, cu ambulanța.
– Din experință, care este evoluția unui vaccinat față de un nevaccinat?
Liviu Patrichi: Cei vaccinați au trecut mai ușor prin faza clinică a bolii și de abordare în Spital, pe când cei nevaccinați … dă-i și luptă.
Dr. Victor Baciu: Mai este și situația când vine pacientul vaccinat cu simptome și îți spune că este bolnav de 5 zile, iar când îl întrebi data când s-a vaccinat îți spune că ieri. El a stat acasă 4 zile bolnav și s-a gândit să se vaccineze în ideea că poate îl ajută în cursul bolii, apoi vine și declară că este vaccinat, deși el nu are anticorpii formați pentru că întâi s-a infectat și apoi s-a vaccinat, iar evoluția bolii va fi, bineînțeles, nefavorabilă. Aceasta este o altă psiholigie a omului, respectiv aceea de a se vaccina după ce s-a îmbolnăvit.
“Nu-mi puneți oxigen că mor!”, o debilitate, pentru că singurul lucru dovedit este că oxigenul salvează viața!
– Este sau nu oxigenul toxic? Vă întreb pentru că s-a creat într-adevăr o psihoză referitor la acest aspect și au fost medici care au declarat acest lucru.
Dr. Baciu: Depinde cine îl administrează, cum îl administrează și în ce cantități. Nimic nu este sută la sută sigur, dar dacă se administrează dozat, încălzit, trecut prin barbotor, se trece 75 la sută concentrația, nu 100 la sută, în funcție de saturație, plus multe alte aspecte de care trebuie să ții cont, oxigenul nu este toxic! Ca orice alt medicament are și el efecte adverse, gen usucă mucoasele, dar beneficiile sunt mult mai mari la administrare. Dacă Doamne ferește se întâmplă să rămânem fără oxigen, abia atunci se vor vedea beneficiile acestuia. Jumătate din cei care sunt în ATI vor muri, pentru că sunt conectați la el de o săptămână, de 10 zile.
Liviu Patrichi: Afectarea principală este cea pulmonară, adică pierzi din capacitatea plămânului și atunci trebuie să suplinești aerul expirat, undeva la 23 la sută, cu oxigen. Când pierzi jumătate din capacitatea pulmonară trebuie să crești conținutul de oxigen în același volum de aer expirat și de aceea vii cu această terapie de oxigen. Trebuie să menții corpul la un anumit nivel ca să câștigi timp și medicația să-și facă efectul. Acesta este oxigenul!
Dr. Baciu: Oxigenul este greu de suportat pentru că la bolnavii critici poți să aplici două metode, intubarea sau metoda noninvazivă, adică aplici o mască pe față care trebuie să fie ermetică. Dacă o ții câteva zile și te strâng hamurile de prindere și apar escarele pe față este greu de suportat, dar este singurul mod de a-l ventila pe pacient.
– Sunt multe persoane care refuză oxigenul?
Dr. Baciu: Da, sunt foarte mulți care refuză și sunt și aparținători care nu înțeleg de ce pacienții au aceste echimoze pe față. Spun că i-am bătut.
Liviu Patrichi: Oamenii nu cunosc foarte multe lucruri, pentru că noi, în ultimii doi ani, am început să ne pricepem și la medicină pe lângă politică și fotbal. Ei nu-și iau informațiile de unde trebuie și într-un mod corect și atunci suntem bombardați de solicitări, de frustrări ale aparținătorilor care puteau să facă un lucru simplu pentru părinții lor, să-i convingă să se vaccineze și să se vaccineze ei înșiși. Noi le tot explicăm că Spitalul nu este un service unde aduci o mașină ca să-i schimbi o piesă și să o iei acasă. Oamenii spun că pacientul a venit pe picioare, tușind puțin și după 4-5 zile a decedat. Da, a venit pe picioare, dar într-un stadiu avansat al bolii, cu saturație mică, cu complicații.
Dr. Baciu: Comparativ cu valurile anterioare, pacienții ajung acum cu plămânii albi ca peretele, adică fără plămâni, atât de agresiv și de avansat vin la spital. Când 98 la sută din suprafața plămânului este afectată de COVID, nu prea ai mari șanse să supraviețuiești. Trebuie făcut transplant pulmonar sau să-l conectezi la un aparat care înlocuiește plămânul. În România dacă s-au conectat 4-5 pacienți la un astfel de aparat în această perioadă pandemică! Statistica este negativă și acolo, transplantul cu atât mai mult.
Liviu Patrichi: Suntem îngrijorați pentru că nu avem nici noi foarte multe date despre impactul acestei noi variante și dorim să ne prindă valul 5 cu un grad cât mai mare de populație vaccinată.
Dr. Baciu: În ceea ce privește tulpina Omicron, perioada de incubație este de 3 zile, nu de 5.
– Măsurile au fost relaxate. La ce vă așteptați din ianuarie încolo?
Dr. Baciu: Nu ne-am dori să intrăm în valul 5 cu aceeași situație ca în valul 4, adică cu salvări la poartă, cu bolnavi internați în UPU în loc să fie pe un pat de Terapie Intensivă, asta nu dorim. Să mișcorăm numărul de bolnavi care vin dintr-o dată, adică să prevenim răspândirea infecției, iar singura soluție pe care o avem la îndemână este vaccinarea.
– Odată cu relaxarea măsurilor, vedem că scade și rata de vaccinare. Cum comentați?
Liviu Patrichi: Pentru că nu li s-a explicat care este avantajul vaccinării și nu ne referim la libertatea de mișcare, ci acela că îți cresc șansele să nu mori de 9 ori mai mult dacă contractezi boala, și toți o vom contracta, ca să fie foarte clar (…) Omul trebuie să aleagă vaccinarea nu pentru certificatul verde, ci pentru protecție.
– Ați avut pacienți vaccinați care au ajuns la Spital cu reacții adverse notabile?
Dr. Baciu: Nu, noi nu am avut. Dar te mai gândeși la reacții adverse ale vaccinului când mor 500 de oameni pe zi? Doar vaccinul te protejează! (…) Au fost miocardite care s-au tratat stând în pat, nu sunt mortale, nu este o complicație gravă. Microangiopatiile există și ele, dar rare, una la o mie, la o sută de mii. Nu se compară cu ravagile pe care le face COVID-ul.
– Ați spus că nu vreți să mai vedeți ambulanțele stând la coadă ca să predea pacienții. Ne puteți spune ce ați făcut în acele situații?
Dr. Baciu: Da, nu vreau să mai sune din UPU și să spună că jos așteaptă 9 pacienți care trebuie să ajungă la ATI și tu să nu ai niciun pat liber. Ne-am extins ATI în UPU, noroc că am avut ventilatoare.
Liviu Patrichi: În ceea ce privește ventilatoarele, pe noi ne-a ajutat foarte mult relația cu partenerii noștri. Când statul declanșa procedura de a achiziționa 300 de concentratoare de oxigen, noi deja aveam puse la dispoziție 30 de astfel de aparate, iar printr-o finanțare privată am mai achiziționat încă 5 și abia la vreo lună de când am deschis o altă secție și pusesem în funcțiune concentratoarele am mai primit încă 7 prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență. Contează foarte mult cum anticipezi situația la nivel local, dar capacitatea unității spitalicești este una limitată, nu poate fi întinsă ca un elastic la nesfârșit.
<<În valul 5 vor fi trei mari categorii: vaccinați, nevaccinați și decedați.>>
– Odată infectați și cu simptome medii sau severe, oamenii se așteaptă ca medicii să îi trateze. La ce ar trebuie să se gândească?
Liviu Patrichi: În valul 5 vom avea trei mari categorii: vaccinați, nevaccinați și decedați. Practic tot sistemul medical a obosit nu doar să facă pe comunicatorul. Comunitatea trebuie să reflecteze la a lua o decizie personală, să nu aibă așteptări sau să facă presiuni. Nu ești singurul care vii la Spital, vin zeci de ambulanțe și s-ar putea să ai ghinionul ca locurile să fie deja ocupate și nu îi poți da pe ceilalți la o parte pe motiv că ai plătit contribuții și ai dreptul. Noi nu facem diferențe. Mai mult decât atât, mai sunt și pacienții non-COVID pe care lumea se pare că i-a uitat în valurile pandemice. Am văzut abordarea că nu trebuie să-i mai primim în Spital. Știți cum este acum la noi? Horror ! Este mai greu decât în COVID. Aceia sunt eroii, pacienții care nu aveau COVID, care aveau o boală cronică și care au decis să nu vină la spital pentru că sunt alții mai grav! Gândiți-vă ce act de responsabilitate este în gestul lor! Dar acum vin cu forme foarte grave, cu forme acute, pentru că nu s-au prezentat la timp.
– Care a fost cea mai traumatizantă experiență din această perioadă?
Liviu Patrichi: Eram într-o seară în UPU unde a venit o mamă care și-a lăsat acolo copiii pozitivi pentru că îi era frică să nu se infecteze. Și-a abandonat efectiv copiii, ori asta pentru mine a fost de-a dreptul traumatizant. Am avut mămici cu copiii pozitivi care au cerut să fie înlocuite cu bunicile de teamă ca ele să nu se infecteze. Când se ajunge la copiii, lucrurile capătă alte valențe, este foarte greu să digeri toată teama și disperarea părinților. Mai trebuie spus că pe parte pediatrică avem capacități limitate, nu putem să facem Terapie Intensivă, nu avem specialiști și copiii trebuie transferați la alte spitale. Au fost momente în care spitalele erau pline, iar bătălia pe reurse este ceva de nedescris.
Dr. Baciu: Pentru mine cel mai traumatizant este atunci când faci tot ce poți pentru pacient ca să-l salvezi și totuși el moare. Evoluția pacientului este imprevizibilă. Am avut un tânăr de 45 de ani pe care ne pregăteam să-l externăm și cu două zile înaine de externare a decedat. Nu vă imaginați cum am fost toți, pentru că investisem nu doar forțe, ci și suflet. Era un bărbat corpolent, de 140 de kg, pe care asistentele îl îngrijeau, iar când a decedat, plângeau pe coridor.
– Care ar fi strigătul dvs înainte de valul 5?
Dr. Baciu: Vaccinarea conștientă pe statistica potrivit căreia ai de 9 ori mai multe șanse să treci prin boală, chiar și într-un stadiu mediu/sever, decât dacă nu ești vaccinat.
Liviu Patrichi: Vaccinați-vă! Este metoda cea mai la îndemână ca să depășim o perioadă critică, să nu murim!
Petronela MOROIANU