Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Desprimăvăratul și plugăritul – Începutul noului an agrar
Imediat ce începea primăvara, în prima parte a lunii martie, locuitorii satelor se pregăteau să-și reia activitățile din agricultură, obicei moștenit din generație în generație.
În această perioadă, în toate gospodăriile începea forfota pentru pregătirea uneltelor cu care se va lucra la câmp. Uneltele pentru reparații erau scoase din magazii sau de prin podurile caselor. Cei care nu aveau cele trebuincioase se împrumutau de tot ceea ce era necesar pentru reparații de la vecini.
Tot în această perioadă, fierarii și dulgherii erau la mare căutare pentru reparații mai ample sau chiar confecționarea unor unelte noi.
Importante erau și relațiile sociale, căci pe baza lor se realizau așa-numitele întovărășiri, pentru ca loturile de pământ și uneltele agricoloe să poată fi folosite cu o eficiență sporită. Trebuie precizat că plugurile și grapele folosite în vechile sate românești, adesea confecționate doar din lemn, iar uneori și din oțel, cereau mult efort și susținerea unei astfel de activități implica colaborări cu rude, vecini, prieteni.
Dintre toate uneltele folosite la munca câmpului, plugul ocupa un loc aparte. El era pregătit cu mare atenție. Pentru că prima brazdă trasă avea o semnificație magico-religioasă foarte puternică, ancorată în religiile agrare moștenite de la o generație la alta, atât plugul, cât și plugarul erau stropiți cu apă sfințită. Exista și obiceiul punerii în fața plugului a unui ou, simbolul fertilității, sau se spărgea oul înaintea plugului, în funcție de zonă. Gospodina casei efectua acest ritual de sfințire în fața soțului sau a lucrătorului tocmit.
Astfel, ziua aceasta era o zi de muncă, dar și de sărbătoare, în care efortul omenesc era împletit cu binecuvântarea divină, pentru ca natura, la rândul ei, să aducă rodnicia necesară ca viața să se perpetueze.
Muzeul Național al Agriculturii invită publicul vizitator să observe uneltele agricole manuale deținute în colecții și subcolecții.
Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu
Foto: Ștefan Olteanu