Crucea geamănă

 

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

Crucea geamănă

În perioada secolului al XIX-lea, în arealul Bărăganului au fost ridicate cruci de piatră cu diferite scopuri: cruci de hotar, de boală sau funerare.

Cimitirul vechiului sat din Poiana, judeţul Ialomiţa, a avut în incinta sa circa 80 de astfel de cruci cu scop funerar. Printre modelele identificate în cercetarea de teren din anul 2017 am descoperit: crucile discoidale, unde braţele sunt încadrate într-un disc, cruci cu elemente specifice trecerii „lumii de dincolo”, cruci acatist – erau trecute numele tuturor decedaţilor ştiuţi de către comanditar şi ale celor înmormântaţi sub acel monument funerar ş.a., cruci duble.

Unul dintre cele mai misterioase monumente funerare este crucea geamănă. Numită şi cruce dublă, este formată din două cruci unite, fiind sculptată dintr-o singură bucată de piatră. Braţele laterale erau astfel unite, dar constituţia celor două a fost definită prin delimitarea fermă realizată prin goluri şi plinuri. Semnificaţia acestor cruci se pierde în negura vremii. Totuşi, pot să confirm că aceste cruci sunt copii ale troiţelor duble, desemnând, nu în puţine cazuri, dualitatea feminin-masculin. Prezenţa lor ducându-ne şi la concluzia că au fost ridicate atât pentru fiinţele masculine, cât şi feminine înmormântate în locul unde este ridicată crucea. Mult mai târziu, acest tip de cruce a fost folosit pentru a arăta celor rămaşi că acolo odihnesc persoane care au decedat în acelaşi timp.

Ca şi elemente care anunţă trecerea către „lumea de dincolo” amintim câteva general valabile: Talpa de Susţinere a Cerului, Sf. Soare, Bradul, Zig-Zag-ul, Crucea de Susţinere a Cerului ş.a.

Talpa de Susţinere a Cerului, care aici uneşte cele două cruci, este de formă paralelipipedică, uşor bombată la baza de sus şi prezintă elemente precum: triunghiul cu vârful în jos cu cruce greacă în interior; triunghiul cu baza în sus, cu un zig-zag, relevând o formă antropomorfă; bradul înscris într-un trunchi de piramidă cu baza mare în jos, cu 2 cercuri dispuse de o parte şi de cealaltă, la partea superioară; un zig-zag repetitiv desemnând labirintul – este prezent pe partea laterală dreapta a tălpii. Pe spatele tălpii, prezintă o cruce latină cu puncte la terminarea braţelor, realizată prin incizare, care desemnează crucea de susţinere a cerului. Toate elementele de pe talpa cerului sunt realizate în dublu exemplar.

Soarele cu 6 raze, care semnifică Sfântul Soare – Iisus Hristos, este înscris într-un cerc şi este prezent de două ori la răscrucea braţelor fiecăreia dintre cele două cruci.

Bradul – pomul vieţii – este realizat prin incizare, cu puncte la capetele ramurilor, se regăseşte pe braţul drept, lateral.

În 2017, crucea era crăpată la partea inferioară, iar braţul stâng era ciobit. Uşor afundată în pământ avea o înălţime de 91 de centimetri, o lăţime de 90 de centimetri şi o grosime de 23 de centimetri.

Prezintă înscris chirilic prin excizare, înscris în cerc: IS HS NIKA – Iisus Hristos Învingătorul – dispus pe cele două cruci, pentru a arăta întregul.

Pe braţele inferioare prezintă înscris chirilic, în limba română, care nu a fost decât parţial descifrat, fiind greu lizibil din cauza trecerii vremii: „În dosul acestei sfinte cruci (…) Petre, Ilinca, Ion, Dobre, (…)”.

Pe braţul stâng, lateral, regăsim o dată exactă a ridicării crucii: 2 aprilie 1869.

Muzeograf Andreea Panait


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate