Muzeul Național al Agriculturii prezintă:
Costum popular bărbătesc din patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii
Costumul popular bărbătesc este alcătuit din cămașă, care poate fi ornamentată cu motive florale de sărbătoare sau poate fi simplă, albă pentru o zi obișnuită de lucru. Lungimea cămășii este până aproape de genunchi, mânecile sunt lungi și largi, iar la gât prezintă o despicătură lungă, aproape până la brâu. Brâul este țesut din fire multicolore de lână. Bărbații mai poartă și chimir de piele, frumos ornamentat și cu catarame. De la brâu în jos se poartă ițarii/cioarecii din dimie albă, realizați după un tipar unitar: croiți strâmți pe picior, fără despicătură în față, doar în părțile laterale, unde se lăsa o pulpană lată de 25-30 cm. Aceasta se cosea, lăsând, de-a latul ei, un orificiu prin care se introducea un brăcinar. Turul de la spate mergea până în dreptul acestei pulpane, în sus, până deasupra bazinului, prin care se introducea, de asemenea, brăcinarul. Acesta se înnoda în dreapta sau în stânga. În picioare se purtau ciorapi tricotați manual din lână și opinci din piele.
Pe cap se purta o palărie sau o căciulă din blană de oaie. Iarna bărbații purtau suman, haină lungă din dimie neagră, croită până la jumătatea gambei, larg, cu motive florale cusute pe la umeri, platcă și buzunare cu găitane.
Sumanul este o piesă de port bărbătească specifică huţulilor, confecţionată din pănură (aba), seină şi lână negră, specială pentru vreme rece, ornamente aplicate la guler, la extremităţile mânecilor, pe piepţi, poale şi la buzunare. Sumanul provine din loc. Paltinu, com. Vatra Moldoviţei, jud. Suceava.
Muzeograf,
Gherghe Fănica