Corâta

 

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

Corâta

Viticultura are o tradiție veche și a fost una dintre importantele îndeletniciri ale țăranului român. În concepția poporului nostru, vinul era un simbol al rodniciei, al belșugului, vinul aduce noroc în viață, dar este ascociat și cu ceremoniile legate de cele mai importante momente din viața omului, alături de pâine.

În podgoriile mari, precum și în gospodării, alegerea momentului pentru cules trebuie făcută atunci când strugurii sunt cât mai copți. Înainte de această etapă, sunt pregătite vasele în care vor fi zdrobiți, precum și cele pentru păstrarea mustului.

Pregătirile pentru culesul strugurilor constituie o etapă importantă în vederea obținerii unui vin de calitate. Strugurii erau mai întâi mustuiți cu crăcana, zdrobitorul sau cu sulul de la războiul de țesut. Zdrobitul sau presarea boabelor se poate face în mai multe modalități, fie cu un zdrobitor special – teascul, fie prin călcare cu picioarele în corâtă. În acest caz, strugurii erau introduși în saci de cânepă sau erau, pur și simplu, puși în corâtă. Participanții se spălau pe picioare, se suiau în corâtă și îi frământau, până se scurgea din ei tot sucul. În felul acesta, boabele se storceau bine şi rămânea boască, numită şi tescovină, care se turna într-o cadă din lemn.

Muzeul Național al Agriculturii deține în patrimoniul său un astfel de obiect destinat mustirii strugurilor prin călcare. Corâta provine din localitatea Almalău, județul Constanța. Are forma unei albii de mari dimensiuni și este scobită dintr-un trunchi de paltin. Bușteanul a fost crăpat în două, pe lungime, apoi a fost cioplit și scobit în interior și la exterior, cu barda. Pe lateral, lemnul a fost cioplit mai subțire, la capete este mai gros, în funcție de dispunerea fibrelor, și este ranforsat cu tije de metal, pentru că acolo este posibil să cedeze materialul. Pe una din fețele laterale, în partea de jos, prezintă un orificiu de scurgere. Este un obiect care a fost folosit într-o gospodărie țărănească și pe care, acum, îl puteți admira în sectorul ”Ocupații tradiționale: Viticultură-Pomicultură”, la parterul expoziției permanente ”La pas prin lumea satului” a Muzeului Național al Agriculturii.

Muzeograf Teofil Androne

Foto: Elena Slujitoru

 

 


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate