Citiți, cruciți-vă și dați Slavă Domnului! (II)

 

Dr. Virgil Musta: „Singura soluție este să nu ne îmbolnăvim

Sâmbătă seara, un canal TV intrigant, a reluat un spectacol grotesc interpretat de un histrion bolnav de legat: Mircea Badea. Îmbrăcat într-un tricou negru, cu mâneci scurte (deh, viril sadea, uitase că în urmă cu nu mult timp fusese tăvălit într-un ring improvizat, ca o chiftea în făină, spre deliciul lumii big-gest dincolo de corzi). S-a scălămbăit, a dat din mâni și a țipat făcând spume la gură împotriva „ordinei de zi”: guvern, virus, medici, spitale, carantină, litoral-munte, granițe . . . Ajunsă la maturitate și după ce i-a sporit adrenalina, Vulpița, alt personaj fabulos din big-gest, a conturat cu un pix negru partea de lume rămasă neînjurată. Apoi și-a potrivit bikinii și a plecat în lume. Norocoasă, s-a pricopsit cu Covid și cu ușa încuiată. N-a suportat să i se încalce drepturile omului și a fugit din carantină. . .

La începutul stării de urgență, Țara simțise sub tălpi cum se înfrățește grâul. N-a fost să fie, ploile s-au oprit dar nici virusul cu nume de vedetă, Covid, nu a mai gâlgâit.

Ne-am pus botnița, am numărat pașii dintre noi, carantina și izolarea ne-au pus poftele în cui și doar cu câteva cârâieli am trecut de la starea de urgență la starea de alertă. A venit și soarele, plaiurile mioritice s-au încălzit, apoi, gâfâind de excitație am umplut terasele, ne-am lipit cearceafurile pe nisip și ne-am relaxat. Ne-am relaxat atât de mult că de cinci zile tot peste o mie de infectați ne fac să ne treacă fiori. Ieri s-au numărat morții : 2187 ! Guvernul pare în derivă, măscăricii de seară de la România TV, îl ajută să se scufunde.

Ce-i de făcut? Ne veselim că nu am ajuns la cotele morților de lepră din Vechiul Testament și nici la cotele Covid-19 din Brazilia de azi ? Ne-am scremut în zadar să facem Legea carantinării și izolării ? Cinic, dar suferind cu adevărat și cu glas amar, dr. Virgil Musta, un mare actor al vremurilor pe care le (mai) trăim, ne spune : „Singura soluție este să nu ne îmbolnăvim”.

Răzvan Ciucă

*

PS. Reamintesc că în 1828 izbucnește, din nou, o epidemie de ciumă, adusă din sudul Dunării de armata rusă de ocupație. Numai între 29 mai și 4 iunie 1829 au fost 3500 de bolnavi. Este ultima mare epidemie de ciumă din istoria României. La puțină vreme după stingerea epidemiei de ciumă din 1828, izbucnește una de holeră, ce durează până în septembrie 1831 și care uluiește românii prin repeziciunea cu care se extinde.

Despre funcționarea carantinelor am mai relatat (v. Ialomița, Nr. 1056, 2020; Ialomița, Nr. 1063, 2020). Azi, cu mai puțin Art. 1(pomenit în Ialomița, Nr. 1056), voi prezenta in extenso un document de acum 190 de ani, nu înainte de a reaminti că în martie 1830 termenul de carantină la Călărași, Giurgiu și Calafat era fixat la 20 de zile (Hurmuzaki-Nistor, XXI, nr. 204, p. 255)

Regulamentul pentru funcționarea carantinelor

„Art.2: Fiecare lazaret va fi condus de un director, un subdirector și de un medic, iar la fiecare carantină mică de un șef de birou cu numărul de impiegați necesari.

Art. 3: Cordonul sanitar de pe malul stâng al Dunărei va fi patrulat de jandarmi. De-a-lungul cordonului se vor construi din distanță în distanță bordeie pentru diversele pichete și gherete pentru sentinele care să împiedece orice încălcare dinafară. La caz de nevoie caraulele se vor servi noaptea de semnale luminoase pentru a cere ajutor dela pichetele vecine.

Art. 4: Serviciul de pază pe apă se va face de 18 vase armate, dintre care fiecare va fi dirijat de un căpitan și mânuit de 8 vâslași, având pe bord și numărul necesar de jandarmi. Vasele acestea se vor repartiza câte trei de fiecare din cele șase stațiuni, pentru a întreținea legătura cu lazaretul și cu biroul de carantină, care prin situația lor puteau avea nevoie de aceste vase. În felul acesta unitățile fluviale vor parcurge zi și noapte linia de veghe ce le va fi atribuită în toată întinderea ei, exercitând cea mai strictă supraveghere.

Art. 5: Comitetul sanitar, alcătuit din ministrul de interne, din spătar și dintr’un medic șef, își va avea sediul în București. În competența sa intră tot ce stă în legătură cu carantinele. El va exercita un control continuu și sever, pentru ca măsurile sanitare să fie aplicate cu stricteță, putând întocmi, cu autorizația guvernului, și noi stabilimente de carantină provizorie, oriunde în țară, dacă se va simți nevoie de ele.

Directorii și șefii de birou sunt obligați să raporteze comitetului tot ce priveșgte carantinele în legătură cu aplicarea regulamentelor sanitare. După natura acestor rapoarte comitetul va putea propune noi măsuri preservative iar ordinele referitoare, aprobate de principe, vor fi trimise directorilor și șefilor de birouri pentru a fi aduse la îndeplinire.

De asemenea capuchehaelile din pașalâcurile limitrofe vor fi ținute să trimită regulat biroului de carantină cel mai apropiat rapoarte amănunțite asupra stării sanitare din orașele în care își au reședința precum și din regiunile învecinate. Ei vor aduce la cunoștința acestor birouri toate informațiile ce și le vor putea procura în chestiunea aceasta, iar șefii birourilor le vor transmite îndată comitetului sanitar din capitală.

Directorii și șefii de birou vor putea spori numărul zilelor de carantină, având în vedere gravitatea cazurilor, intensitatea boalei, dar ei nu vor putea reduce niciodată numărul de zile de carantină fixat prin prezentul regulament.

Art. 6: Comitetul sanitar va traduce în românește și va da publicității dispozițiile regulamentului cu privire la numărul de zile pe care, pasagerii și echipajele trebue să le petreacă la carantină, precum și felul de desinfectare a bastimentelor și mărfurilor transportate precum și precauțiunile ce trebue să fie luate față de exportul indigen.

Art. 7: Carantinele trebue să fie construite în felul celor mai bune construcții de acest fel, firește însă că în marginile posibilităților financiare ale Principatelor.

În scopul acesta ele vor cuprinde un număr corespunzător de camere de locuit pentru funcționari, încăperi comode pentru pasageri, magazii sigure și spațioase pentru mărfuri, case de sănătate etc. etc.

Toate aceste ubicațiuni vor fi astfel întocmite, încât să înlesnească serviciul și să facă imposibil comunicația cu lumea din afară.

Ele vor fi întreținute în bună stare de către proprietarii terenului pe care este construit lazaretul și biroul de carantină, având și un magazin de desfacere de alimente pentru nevoile pasagerilor. Aprovizionarea acestor magazii cu cele necesare se va face de către comitetul sanitar.

Art. 8: Fiecare călător care sosește la carantină, dacă este European, va fi obligat să prezinte pașaportul, iar dacă este originar de pe malul drept al Dunărei, el va trebui să aibă asupra sa o tescherea dela autoritatea locală sau un bilet de trecere eliberat de către capuchehaiaua din locul cel mai apropiat.

După prezentarea actelor personale și dresarea cuvenitului proces-verbal, călătorul se va supune unei vizite medicale. Dacă va fi găsit sănătos, se va face un inventar asupra efectelor, banilor și actelor ce are asupra sa, pe care el trebue să le depună la birou, pentru a fi desinfectate în conformitate cu regulele sanitare. După ce se va fi spălat într’o cameră separată, amenajată anume pentru acest scop, călătorul va îmbrăca halatul carantinei și va trece în camera ce-i va fi destinată. Dacă din acest moment el va continua să fie sănătos până la sfârșitul zilei a patra, cu începutul zilei a cincea, el va fi liber de a-și ridica toate efectele și de a părăsi carantina.

Călătorul care nu va voi să primească halatul carantinar, va fi silit să prezinte propriile sale veșminte pentru desinfectare și numai după ce vor fi împlinite toate formalitățile sus indicate, el se va putea îmbrăca în veșmintele sale desinfectate și trece în camera ce i-a fost indicată. Numai din clipa aceasta i se vor socoti cele patru zile de carantină.

Art. 9: Dacă dincoace de Balcani se ivesc cazuri de ciumă, zilele de carantină se dublează, iar călătorii sunt obligați să se conformeze întocmai dispozițiunilor articolului precedent.

În cazul că medicul ar constata simptome de ciumă la vreunul dintre călători, sosit din părțile contaminate, purtătorul molimei va fi trimis de unde a venit.

Art. 10: Persoanele sosite în aceeași zi și din aceeași localitate vor putea fi găzduite în aceeași cameră și aceasta în cazul când nu s’ar găsi destule camere pentru plasamente individuale; dar niciodată două persoane sosite în zile diferite nu vor putea fi plasate împreună în aceeași cameră.

Art. 11: Orice individ înarmat care încearcă să pătrundă în țară cu intenția de a trece cordonul sanitar, este obligat să depună mai întâi armele la biroul carantinei. Numele călătorului va fi înscris cu designarea armelor pe care le-a depus, iar la reîntoarcere armele i se vor restitui intacte.

Art. 12: Fiecare curier de orice națiune ar fi el, va fi supus regulamentului sanitar, numai valiza cu actele diplomatice va putea fi remisă după fumigație unei terțe persoane, trimisă de agenția puterii căreia i-a fost adresată. Și aceasta, pentru ca corespondența agențiilor străine să nu sufere nicio întârziere. În cazul acesta curierul va fi obligat să asiste la desinfectarea pachetelor, scrisorilor și banilor depuși la carantină.

Art. 13: Mărfurile vor fi împărțite în 4 clase.

1. Cele ce nu sunt supuse niciunei carantine ca uleiul, măslinele, icrele etc.

2. Cele ce sunt susceptibile desinfectării, stropindu-le cu apă ca lamâile etc. sau care pot fi desinfectate prin arderea ambalajului și stropirea cu apă a cutiilor și vaselor în care se găsesc, ca mirodenii, smochine, halva etc. Aceste mărfuri vor fi de asemenea scutite de carantină.

3. Cele ce vor trebui se fie despachetate și aerisite, ca stofe, diverse textile etc. Mărfurile acestea vor face 16 zile de carantină, din momentul în care au fost despachetate și expuse la aer.

4. Cele a căror carantină se prelungește până la 40 de zile, ca stofele de lână de bumbac etc.

Baloturile vor fi desfăcute în așa fel, ca aerul să poată pătrunde ușor printr’însele, urmând ca apoi să fie desinfectate după toate regulele carantinei.

În ceea ce privește blănurile ajunge ca acestea să fie supuse cuvenitei desinfectări timp de 4 zile.

Comitetul sanitar este dator să alcătuiască cu precizie un catalog complet, cuprinzând toate mărfurile ce se raporta la fiecare din cele 4 specii menționate mai sus.

Art. 14: La sosirea unui vas, patronul este obligat de a prezenta documentele de bord și de a face cuvenitele depoziții care vor fi cuprinse în procesul-verbal, arătându-se dacă patronul sau o parte din echipaj voiește să facă carantină sau să rămână pe bord pentru a descărca încărcătura sau a primi alte mărfuri. Și într’un caz și în altul se vor observa măsurile aplicabile fiecărui caz în parte.

Art.15: Vasele care vin dela malul drept al Dunărei vor putea descărca îndată după sosirea lor mărfurile și primi pe bord alte mărfuri, dar fără a comunica cu localnicii.

Ori de câte ori un vas românesc va veni dela malul drept, echipajul va fi supus regulelor sanitare prescrise pentru ceilalți călători.

Art. 16: Pentru a înlesni transacțiunile țăranilor români cu locuitorii de pe malul drept al Dunărei, se vor fixa 2 zile pe săptămână de liberă circulație în care țăranii români vor putea trece dincolo ca să vândă produsele lor.

Anumite locuri din jurul lazaretului vor fi împrejmuite și rezervate locuitorilor de pe malul drept. De acolo țăranii vor putea face traficul fără să treacă cordonul și fără ca ei să ajungă în contact direct cu locuitorii de pe malul drept. Impiegați speciali vor griji ca prescriptele regulamentului să fie strict observate și ca monetele de plată să fie clătite în oțet.

Nimeni nu se va putea prezenta la acest bâlci cu arme.

Art. 17: Toți impiegații carantinei, la intrarea lor în serviciu, vor presta un jurământ de a respecta cu religiositate legile sanitare. Slujbașul care se va abate dela îndatoririle sale, sau se va face vinovat de neglijență în serviciu sau de prevaricațiune se va pedepsi cu toată asprimea legilor.

Art. 18: Fiecare călător sau pasager de orice națiune și treaptă socială este supus fără deosebire și fără excepție la stricta observare a regulamentului de carantină și în nici un caz nu va putea trece cordonul sanitar fără un bilet de sănătate, pe care directorul i-l va înmâna la plecarea din carantină și care va purta și viza comandantului postului militar.

Art. 19: Indivizii care vor călca cordonul sanitar și nu vor respecta regulamentele de carantină sunt pasibili de următoarele pedepse :

1. Cei ce vor introduce în teritoriul român fără a face carantină vor fi trimiși la ocnă pentru totdeauna.

2. Cei ce vor introduce mărfuri sau alte efecte, comit un dublu delict de contrabandă și de infracțiune sanitară și vor fi pedepsiți cu confiscarea obiectelor confiscate; infractorii și contrabandiștii vor mai fi pe deasupra și condamnați la ocnă pe vieață.

3. Cei ce vor fi tăinuit efecte și care vor fi dovediți în timpul carantinei vor fi obligați de a repeta carantina și de a plăti încă o amendă.

4. Indivizii care vor atinge o persoană sau un obiect ce se găsește încă în carantină, deopotrivă cu obiectele atinse de un călător ce vine să intre, vor fi de asemenea supuși unui nou tratament de carantină.

5. Dacă s’ar întâmpla ca un individ să încerce a călca legea sau cordonul sanitar, sau că la somațiunea repetată a sentinelei să nu se oprească, atunci sentinela este autorizată de a trage asupra infractorului.

Art. 20: Pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a stabilimentelor de carantină ca și pentru plata impiegaților care sunt atașați acestor stabilimente, se va aloca un buget suma anuală de 600.000 piaștri din veniturile statului”.

Ion I. Nistor: Ravagiile epidemiilor de ciumă și holeră și instituirea cordonului carantinal la Dunăre. (Comunicare făcută în Ședința publică din 6 aprilie 1945, în Analele Academiei Române, Memoriile Secțiunii Istorice, seria III, Tom. XXVII (1944-1945), pp. 387-391. Pentru toate aceste evenimente, informații etc.v. Notele: Hurmuzaki-Nistor, Hurmuzaki-Hodoș.

ILUSTRAȚII: Ion Grigorescu