Warning: Use of undefined constant REQUEST_URI - assumed 'REQUEST_URI' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home/ziarulialomita/public_html/wp-content/themes/oldpaper/functions.php on line 73
CASTELE ŞI CONACE DIN IALOMIŢA | CASTELE ŞI CONACE DIN IALOMIŢA – www.ziarulialomita.ro

CASTELE ŞI CONACE DIN IALOMIŢA

 

Şerban Codrin

O carte impresionantă, monumentală, o carte-album, o carte scrisă cu dragoste a apărut sub autoritatea Consiliului Judeţean Ialomiţa. Este o carte de „istorie – memorie – poveste” realizată după îndelungi strădanii şi studii, cercetări în teren şi în arhive, în cadrul programului multianual „Comunicare publică. Promovare şi participare cetăţenească” iniţiat de Victor Moraru, Preşedinte al Consiliului Judeţean, coordonator al unui grup alcătuit din Ilie Cioacă, documentare şi redactare, (altfel zis poetul Ilie Comăniţă, unde gheara vulturului literar îşi dovedeşte forţa în stilul limpede, sobru al textului, în marea capacitate de sinteză), artiştii-fotografi Florin Floreanu, Mario Cezar Popescu, Ştefan Olteanu, Laurenţiu Ştefan, Daiana Anghel, Dan Tudorache, care asigură o iconografie de profund efect, dar echilibrat, cu excepţionale volute coloristice asigurate inclusiv de profesionalismul înalt al doamnei Emma Grigorescu de la S.C. ARTIPRINT S.R.L., Slobozia, cu tipografii ei minunaţi. Trebuie apreciată corectura, Ionela Burlacu, Nicolae Pletea. Cu adaosuri de documentare au contribuit arhivele instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean, Muzeul Judeţean şi al Agriculturii, Domeniul Manasia, Asociaţia „Potcoava de aur”- Cosâmbeşti, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte, Patrimoniu Naţional, în sfârşit Centrul Cultural „Ionel Perlea”, care, la rândul lui, prin Clementina Tudor şi Florin Floreanu a realizat, tipărit şi difuzat cărţi-document- album cu apreciate semnificaţii.

După o introducere, „Argumentele unui demers necesar” de Victor Moraru, de unde aflăm etapele ridicării acestui monument, de la necesitatea realizării, de la ideile coordonatoare, ni se spune negru pe alb: „Castelele şi conacele din Ialomiţa sunt valori nu numai de patrimoniu local, ci şi componente ale patrimoniului naţional, mândrie de istorie locală ca parte a istoriei naţionale, rădăcini de viaţă şi civilizaţie rurală pe care avem obligaţia morală şi civică să le îngrijim, protejăm şi pastrăm, să nu le lăsăm pradă vremurilor şi oamenilor.” Da, căzute pradă vremurilor vitrege, fals revoluţionare, de ştergere a memoriei trecutului „burghezo-moşieresc”, toate aceste monumente au fost aruncate la „groapa de gunoi a istoriei”, de unde unele au scăpat degradate, umilite, altele, distruse complet, inclusiv din ignoranţa oamenilor, frumoşii noştri semeni. Sunt apreciaţi pe drept cuvânt noii proprietari ai domniilor unde se află aceste construcţii de importanţă istorică, arhitecturală, culturală (Ariadna Lowendal Dănilă, Dorin Dănilă, Sergio Mollo, Daiana Anghel, Rareş Pop), textul lui Victor Moraru meritând să fie citit şi studiat cel puţin pentru sentimentele de dreptate istorică pe care le degajă.

Două studii nesemnate, dar de atribuit lui Ilie Cioacă/Ilie Comăniţă, numite „Între legalitate şi spirit de iniţiativă” şi „Tezaur de arhitectură şi civilizaţie rurală” detaliază probleme legislative de identificare a monumentelor şi criteriile de apreciere valorică într-o masă mult mai mare de artefacte, care ar putea fi luate în considerare, de exemplu locaşurile de cult, care nu fac obiectul lucrării de faţă.

Astfel apar patru grupuri mari: 1) monumente istorice reabilitate (Conacul Hagianoff, Manasia, Casa memorială „Ionel Perlea”, Ograda, Conacul Gălăţeanu, Urziceni), 2) monumente istorice dispărute (Castelul Maia, Castelul Evanghelie Zappa, Broşteni), 3) monumente istorice degradate (Casa Alexandru Ionescu, Conacul Iancu Ionescu, Casa Alexandru Manolescu, Bărcăneşti, Crama conacului Herescu, Jilavele, Conacul Aurelian Pană, Frăţileşti,

Conacul Ion Ionescu, Urziceni, Conacul Ion Ciocianu, Reviga, Ferma model Perieţi, Casa cu cârciumă Enache Panglică, Sudiţi, Casa de pe colţ, Urziceni, etc), 4) monumente istorice în curs de restaurare (Conacul Marghiloman, Hagieşti, Conacul Bolomey, Cosâmbeşti, Conacul Nicu Chiroiu, Borăneşti, Casa Marius Ionescu, Bărcăneşti).

Cuprinsul propriu-zis al impresionantului volum propus de Victor Moraru, Ilie Cioacă şi colaboratorii amintiţi este alcătuit din prezentarea monografică, prin eseuri şi fotografii sugestive, planuri şi hărţi despre istoria castelelor şi conacelor, cuprinzând situarea, descrierea ansamblurilor (castelul-conacul propriu-zis, crame, parcuri, alte anexe, şcoli, biserici, primării, case de locuit ale personaluliui de serviciu), anii de construcţie, propietarii istorici, domnitori, regi, miniştri, mari latifundiari, ba chiar aventurieri, şi actuali, starea de reabilitare, degradare, etc. În felul acesta ni se înfăţişează, impresionant, afectiv, documentat, Conacul Hagianoff, domeniul Manasia, reabilitare model a unui vechi monument cu o colorată istorie balcanică; Castelul Barbu Catargiu, dispărut, cu o formidabilă fişă istorică alcătuită în amănunţime, unde ar fi poposit, sau a trecut în fuga calului, există unele dubii, dar şi confirmări, ofiţerul Lev Nicolaevici Tolstoi, combatant în Războiul Crimeii, în orice caz, armata rusă i-a călcat pragul prin 1853! Din domeniu s-au mai păstrat biserica şi mormântul primului Prim-Ministru al Principatelor Unite, asasinat, completat cu un Aşezământ cultural-religios. Ansamblul monumental Evanghelie Zappa, satul Broşteni, comuna Ion Roată, spune povestea unui mare latifundiar grec sau macedonean devenit boier român, iniţiatorul jocurilor olimpice moderne; Conacul Marghiloman, satul Hagieşti, comuna Sineşti, este parte din istoria mare a României până la primul Război Mondial. Urmează Conacul Bolomey, comuna Cosâmbeşti, Conacul Ion M. Ionescu, Urziceni, impresionantul Conac Nicu Chiroiu,

apoi Conacul Aurelian Pană de la Frăţileşti, fost moşier, ministru al agriculturii în guvernul mareşalului Ion Antonescu, de unde implicarea în procese înscenate şi compromiterea în faţa istoriei scrise de învingători, în acest caz, ocupantul sovietic. De multe detalii se bucură descrierea Conacului Ion Cioceanu, Reviga, a Conacului şi fermei Perieţi construită de Aureliu Ion Popescu în 1936, „cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi flori din Europa de Răsărit”, se recunoştea într-un raport din 1946 al Ministerului Agriculturii.

Ultimul capitol este dedicat Conacului Aurelian Bentoiu, Făcăeni, urmare a muncilor de ciobani ale bunicilor din multe generaţii ardeleneşti şi de legumicultori în lunca Dunării. Constructor şi propietar a fost magistratul Aurelian Bentoiu, tatăl compozitorului Pascal Bentoiu, al sororii sale, Marta Bentoiu (prozatoarea Marta Cozmin), în familie intrând o viitoare ilustră scriitoare şi traducătoare, Annie Bentoiu, ba chiar prozatorul Ştefan Bănulescu,

vărul compozitorului şi nepotul magistratului. Altfel zis, conacul poate fi apreciat ca un locaş de cultură, dar şi, după naţionalizare, adică după confiscare în numele poporului, sediu de CAP, unde veneau să chefuiască noii fiii profitori ai aceluiaşi popor, Ana Pauker, Gheorghiu-Dej and&, cu lăutarii şi bucătarii lor, dar cu Aurelian Bentoiu în închisoare, pentru crima de a fi fost un eminent om de acţiune şi de cultură, un om „căruia i s-a luat tot, absolut tot: sănătate, familie, avere, profesie, libertate, speranţă şi până la urmă chiar viaţa”…(Pascal Bentoiu).

Este abia un început. Ei bine, această uriaşă monografie a unei părţi, de cele mai multe ori tragice, a istoriei ialomiţene şi româneşti trebuie să ajungă mai curând în mâinile Dumneavoastră, nu pentru aşezat în bibliotecă, ci de studiat, de refrectat, pentru că Ialomiţa a dat istoriei mai vechi şi mai noi mari oameni, mari spirite, mari patrioţi şi amintiri nu întotdeauna de ţinut minte, însă de consemnat de mâna harnică a oamenilor de bine, precum numele consemnate mai sus, pe lângă micile, dar paranoicele firimituri căzute de pe masa bogată.

Cu mulţumiri autorilor, fie un politician şi manager, un poet, câţiva artişti vizuali, fie nişte tipografi, deci cioburile unei istorii risipite şi ignorate se pot aduna până la alcătuirea unui minunat memento, demn de stima tuturor celor care preţuiesc semnalele istoriei, adevărul, dar în primul rând respectă Ialomiţa şi ţară în întregul ei.


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate