Butoi pentru slatină

 

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

Butoi pentru slatină

Muzeul Național al Agriculturii deține în patrimoniul său un butoi pentru slatină (saramură de la salină) ce provine din localitatea Mânăstirea Humor, județul Suceava. Este un recipient din doage de brad, strânse cu cercuri de mesteacăn, având capace la capete, utilizat la transportul saramurei de la saline sau izvoarele minerale cu apă sărată şi pentru depozitarea acesteia, în vederea consumului în cadrul gospodăriei.

În Europa nu se găseşte o mai mare concentrare de resurse salifere, sare gemă şi izvoare sărate, ca în România. Masivelor de sare, situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, se adaugă izvoarele sărate, numite popular slatine, slătioare, murătoare, izvoare sărate etc… La începutul secolului al XX-lea, românii obţineau sarea atât din slatine, cât şi din ocne. Apa din slatine era încărcată în vase de lemn şi vândută cu butoaie cu tot prin satele mai îndepărtate. Uneori apa sărată a izvoarelor, saramura, era cristalizată sau era folosită în alimentaţie şi pentru animale, sub formă de soluţie concentrată.“ (Ion Ghinoiu, Renaşterea civilizaţiei rurale româneşti, nr.1/1999)

Şi astăzi mai există sate în care ţăranii folosesc slatină, în special toamna, pentru conservarea murăturilor.

Potrivit vechilor credinţe româneşti, “sarea e mana lui Dumnezeu”, “Sarea e dreptatea. Sfânta sare e sfânta dreptate” (Niculiță-Voronca), iar în antichitate era considerată un dar al zeilor cu care li se presărau jertfele şi ofrandele. Unul din basmele cu mult tâlc ale literaturii române, scris de Petre Ispirescu, se cheamă simbolic “Sarea în bucate”, semn al preţuirii mâncării cu gust, al artei culinare.

Se crede că dacă ies mâncărurile prea sărate, acela ce le-a fiert este amorezat. (Gorovei)

Dacă împrumuți de la cineva sare, să i-o dai înapoi, căci ți-i viața sărată. (Niculiță-Voronca)

Sare e tare păcat a fura, că ea una cu pânea merge. Dacă furi sare nu e bine în casă, căci sarea nu poate fără pâne și pânea fără sare. (Niculiță-Voronca)

Magdalena Petre-Filip,

muzeograf


Copyright 2020 - Global Marketing - All Rights Reserved                                                                                   Politica cookie                          Politica de confidentialitate