România dez-educată
La peste șase ani de la lansarea a ceea ce am crezut cu toții că avea să fie proiectul său de mandat și că, în sfârșit, educația a intrat într-un proces de consolidare și reformare prin proiectul „RomâniaEducată”, Klaus Iohannis a monopolizat domeniul pentru care nimeni să nu-i tulbure inițiativa. Bugetul alocat educației nu a sărit de 4 la sută! Și pentru că cei mari îi învață pe cei mici, îl invităm pe autorul proiectului „România Educată” să ia notițe de la eminentul istoric Neagu Djuvara, care la vârsta de 100 de ani vorbea despre școala românească: „Era o vreme în țara asta când cine termina liceul și intra la facultate era privit cu admirație și i se spunea cu admirație domnul inginer, domnul profesor sau domnul avocat și abia după 15 ani de activitate își dădea și lua (dacă lua) doctoratul și tot orașul se uita la el ca la cineva deosebit. Acum se intră la facultate și fără bacalaureat, plătind o taxă iar doctoratele se iau mai mult prin plagiere sau pile. Era o vreme în țara asta când toți băieții deștepți erau considerați cei care știau carte, dar să o citească, nu să o joace. Era o vreme în țara asta când abia așteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva sau erai repartizat guvernamental acolo unde era nevoie de tine. Azi, abia aștepți să termini școala și să te repartizezi singur în Spania, Italia sau Anglia. Mai poți merge și în Germania sau Danemarca să-i servești pe alții cu educația primită aici pe banii noștri”. Și uite-așa, cu Klaus în frunte ducem la îndeplinire proiectul „România Educată”.
„Cetatea slăninilor” de la Dârjiu
Biserica fortificată din satul Dârjiu, județul Harghita, supranumită „Cetatea Slăninilor”, este singurul monument din patrimoniul mondial care hrănește o întreagă comunitate păstrând de secole între zidurile ei bucatele sătenilor. În camerele bastioanelor bisericii fortificate construită în anul 1270 stau atârnate pe cuie de lemn, moștenite din tată în fiu, cârnați, slană și șuncile afumate ale sătenilor. Tot timpul anului zidurile din piatră, groase de 80 cm, păstrază o temperatură constantă de 10 grade. Numai în ziua de miercuri a săptămânii părintele bisericii, care știe secretul deschiderii lacătului medieval, descuie biserica și sătenii vin să se aprovizioneze, fiecare de la „cuiul” său, pentru o săptămână. Nimeni nu umblă aici și nici furăciuni nu există de secole. Cine îndrăznește să fure este exclus din comunitate. Cum energia electrică s-a scumpit enorm, frigiderele nu își mai au necesitatea. Ce-ar fi dacă exemplul celor de la Dârjiu ar fi urmat și de comunitățile din Sinești, Țăndărei, Bărcănești și alte localități? Păi, când te-ai duce să-ți ei cârnații, nu ai mai găsi nici cuiul de lemn.
Bărbați cu patru neveste
Cercetătoarea Daniela Rusu-Mocănașu publică în „Playtech Impact ” un articol pe care când îl citești nu-ți vine să crezi că se întâmplă în România. Se întâmplă în cartierul Bendea din orașul tulcean Babadag, unde există o comunitate unică numită „țigani turciți”. Aici conviețuiesc peste 1500 de persoane iar bărbații au voie să aibă patru neveste, care pot fi cumpărate pe bani mulți. Tot în Bendea mai este permisă căsătoria între veri primari, iar într-o curte pot exista și trei case în care locuiesc 50 de persoane din care 40 sunt copii. Adulții nu lucrează și singurul lor venit este alocația copiilor. Prețul unei neveste variază între 10.000 și 30.000 de euro, tinerele blonde având cea mai mare căutare, părul având culoarea aurului. O fată de 16 ani este considerată bătrână dacă nu are deja soț. Întrebare de baraj: de unde au atâția bani, dacă nu muncesc?
Gheorghe Marinel