Azi, despre drumuri, trotuare, parcări, parcuri, spații verzi și mai ales despre florile de altă dată ale Sloboziei |

Dialog cu Alexandru Potor, candidat desemnat al PSD la funcția de primar al Sloboziei

Vă place, domnule Potor, cum arată acum Slobozia când vorbim despre partea cea mai frmumoasă a unui oraș care se respectă, despre partea care este în ochiul slobozeanului zi de zi? Haideți să le luăm pe rând. Mai întâi, infrastructura rutieră, străzile propriuzize? Nu vi se par cam multe sensuri unice în rețeaua stradală?
Sensurile unice reflecta indirect o problema mai grava pe care orasul nostru o are, lipsa parcarilor. Treptat, numarul masinilor a crescut si inevitabil acestea au fost parcate de-a lungul drumului pe ambele parti ale carosabilului. Este evident ca o infrastructura rutiera proiectata in anii 60 – 70 pentru un numar mult mai mic de masini sa nu poata avea functionalitatea si de parcare permanenta pentru locatari. Unul dintre cele mai importante obiective in viitorul Program de Administratie Locala pe care il voi propune este reprezentat de crearea unor spatii de parcare suficiente, eventual supraterane, care sa decongestioneze arterele rutiere ale orasului. Si cu ocazia asta vom ajunge si la o regandire a sensurilor unice, care astazi sunt instituite mai mult din lipsa de spatiu decat ca o viziune de rezolvare a traficului urban.
Căile de acces? Sunt nenumărate situații în care slobozenii, chiar când ies din casă în oraș, sunt nevoiți să facă slalom printre mașini, printre tomberoanele de gunoi sau să ocolească zilnic sute de metri pentru a ajunge la alimentara din apropiere, deși sunt și soluții mai la îndemână. Este nevoie de o sistematizare în acest sens?
Totul pleaca de la reorganizarea sistemului de parcare in oras. Am purtat discutii cu mai multi concetateni care s-au aratat de acord ca unele spatii, terenuri publice, sa fie utilizate pentru constructia de parcari supraterane. Oricat vom incerca sa impartim si sa desenam bucatile de asfalt dintre blocuri, in mod sigur nu vom ajunge la un rezultat satisfacator. Vom avea doar un slalom zilnic printre masini si tomberoane de gunoi, vom avea certuri in fiecare seara intre vecini si vizitatori care incearca sa parcheze in conditii civilizate. Din pacate, pana acum a lipsit o vointa administrativa care sa propuna investitii serioase care sa rezolve aceasta problema. Trebuie o discutie asezata cu cetatenii, cu locatarii care vor fi vecinii acestor constructii de interes comun, trebuie bugetate resursele necesare si apoi trecut la treaba.
Trotuarele. Pavelate sau betonate?
Optiunea mea este sa pastram si sa reconditionam zonele de trotuare care au deja pavele. Sunt investitii consistente care au fost facute deja si nu ne permitem sa devenim o administratie care schimba frecvent borduri si pavele. Pe parcurs, daca pavelele sunt deteriorate intr-o proportie mare ar trebui sa mergem catre solutii de asfaltare a trotuarelor si pistelor de biciclete. Solutia este deci combinata si are in vedere economia de resurse si durata de viata a investitiei.
Cu brazde de flori sau cu ierburi perene răsărite din senin și călcate în picioare de trecători?

In primul rand, cu sistem de irigatie pentru gazon, flori si arbusti. Investitia in infrumusetarea peluzelor si spatiilor verzi ale orasului nu are valoare daca plantele se usuca la primul val de caldura serioasa. Ne batem joc de banii din bugetul Sloboziei, ne batem joc de munca angajatilor DADP. Prefer sa facem investitii de mai mica amploare, dar care sa reziste in timp, decat sa aruncam banii pe fereastra. Si apoi si cu ierburile perene rasarite din senin este o discutie. Daca acestea sunt tunse la timp, daca gunoaiele, crengile si toate resturile vegetale sunt indepartate, avem ordine. Cred ca aceasta procupare de gospodar a lipsit in ultimii ani la primaria Slobozia.
Cu corcoduși pe marginea trotuarelor, adevărate cazane de țuică când ți-e lumea mai dragă vara? Da. Sunteți de acord cu pomi fructiferi pe marginea drumurilor sau în parcurile orașului?
In toata copilaria am mancat corcoduse din pomii de pe marginea drumului sau din parcurile Sloboziei. Deci, oarecum sunt legat sentimental de ei. Acum, vorbind serios, amenajarea peisagistica trebuie facuta de specialisti. Ca economist si jurist imi pot doar exprima o opinie in domeniul asta. Am insa responsabilitatea de a discuta cu cei care se pricep. Intr-o convorbire foarte rapida cu un asemenea om veti afla ca decizia de a planta un pom tine de foarte multi factori stiintifici: durata de viata a arborelui, felul in care isi dezvolta coroana pentru a evita intrepatrunderea crengilor, tipul de radacina pe care il are, pentru ca riscam distrugerea conductelor si retelelor daca acesta se dezvolta agresiv in adancime, potentialul de alergii pe care il aduce …
Slobozia de altădată, un oraș al florilor. Astăzi, doar un simulacru și, culmea, se simte cât de cât un interes în anii electorali. Cum poate să se umple orașul de flori ca pe vremea celui pe care salariații de la RAGCL-ul de dinainte de 1989 îl numeau Câine Roșu, domnul Ștefan, cum îl apelau salariații de la fosta pepinieră și de la fosta seră a orașului?
In ultimii ani nu a exista un interes serios pentru partea estetica a orasului. Nu a exista o preocupare in aceasta directie si cred ca accentul s-a pus pe o eficienta gresit inteleasa. Nu este nici pe departe mai ieftin sa instalezi doar peluze inierbate in conditiile in care nu pleci din start cu ideea de a iriga. De fapt, se vor cheltui mai multi bani pe un gazon care se usuca. Apoi felul in care a fost reamenajata Piata Revolutiei, faptul ca s-au taiat multi pomi si s-a distrus o parte importanta a spatiului verde, imi lasa un gust amar.
Pepiniera ca pepiniera, avem acum acolo, zice-se, un cartier rezidențial marginit pe variantă de un gard de beton de… toată urâțenia. Dar, cu sera de flori ce-au avut, domnule Potor? De ce au desfințat-o?
Orasul are inca o sera in grija DADP Slobozia. Problema este ca sera noastra este total nemodernizata, este un mare consumator de energie si de resurse umane. Este destul de greu sa accepti faptul ca incalzirea se face cu centrale termice pe lemne, instalatii recuperate din ce nu mai folosesc scolile si liceele. Toate astea se traduc intr-un cost mare de productie si raspund partial intrebarii de ce nu se mai fac flori la Slobozia. In propunerea de buget pentru anii viitori voi solicita sa avem si includerea modernizarii serei orasului, in primul rand pentru eficientizarea sistemul de furnizare a energiei termice.
Cum comentați faptul că în ultimii patru ani florile, alea care mai sunt prin Slobozia, sunt aduse dintr-o seră particulară din Călărași prin intermediul unei doamne, pare-se chiar administrator al fostei sere a municipiului, membră a familiei producătorului de flori călărășean?
Sunt adeptul transparentei in achizitiile publice. Daca exista suspiciuni asupra felului in care se cheltuie banii orasului, atunci trebuie verificat. Sunt sigur insa ca productia de flori a orasului ar putea sa vina cu costurile cele mai reduse si sa fie mult mai competitiva decat alternativele de pe piata comerciala.
Câteva vorbe despre parcurile orașului și locurile de joacă?
Inca se face prea putin pentru parcuri si locuri de joaca. Curatenia in aceste spatii nu este o constanta a administratiei actuale. Sunt zone in care putem instala surse de apa pentru cei care se plimba, petrec timpul liber sau insotesc copii la joaca.
Am spus mai la început că nu vorbim despre parcarea subterană. Și totuși, ceva mă roade. Sunteți în lumea dumneavoastră când vine vorba de accesarea fondurilor europene. Unde s-a greșit? A fost vorba, cum spune gura târgului, de un moft al inițiatorului (dacă nu mă înșeală memoria, fostul primar Ionașcu) și de nepriceperea fostului viceprimar Băcanu? Care credeți că va fi, în final, soarta Gropii din fața Prefecturii?
S-a gresit atunci cand cetatenii nu au fost intrebati si consultati asupra formei si utilitatii pe care ar trebui sa o imbrace acest proiect. Majoritatea celor care vorbesc despre parcare spune ca nu merita distrugerea a 60 de locuri de parcare existente la suprafata pentru a avea pana la 100 in subterean. Si asta la pachet cu un cost de 510 miliarde lei vechi care s-au platit din buzunarul orasului si nu din fonduri nerambusrsabile, cum ar fi fost normal. Administrarea proiectului a fost facuta de oameni care nu erau suficient de pregatiti in raport cu rigorile ce trebuiesc indeplinite atunci cand implementezi asemenea investitii. Pentru asta trebuie sa ai un sistem de previzionare a riscurilor si sa intervii din timp. Lipsa de experienta si-a spus cuvantul si in urma a doua mandate succesive nu s-a terminat investitia, iar banii au fost risipiti. Parcarea subtereana trebuie finalizata. Este pacat de toti banii ingropati acolo. Din cate stiu, in acest moment este in desfasurare reproiectarea solutiei de acces in parcare. In continuare, nu exista transparenta, nu exista comunicare publica pe aceste aspecte, cetatenii nu sunt consultati si aflam „pe surse” despre activitatea care ar trebui sa fie publica a Primariei Slobozia. Poate acum, in ceasul al doisprezecelea, chiar daca e in campanie elecorala, vor reveni la sentimente mai bune.

Nicolae TACHE