Primăria Slobozia, blestemată când vine vorba de proiecte europene sau de… primari?
Joi după amiază, când primarul se afla într-un capăt al târgului (la vechiul obor orășenesc) și culegea laurii unui eveniment de excepție pentru agricultura românească, în celălalt capăt al târgului, pe bulevardul care duce spre gară, cădeau stâlpi pe carosabil! N-a fost furtună, a fost, vorba postacilor, Dorel! Dorel care s-a apucat să excaveze trotuarele de pe Unirii pentru a face loc pistei de biciclete (proiect gândit cu fundul de Mocioniu și continuat așijderea de Soare), dar în loc să bată în trotuare a bătut la rădăcina unui stâlp care, și ăsta neisprăvit, a mai tras vreo trei după el!
Asta e! Să nu mai vorbim de Dorel, mai ales că în câteva ore urmele isprvii sale au dispărut. Să vorbim de Slobozia ca despre un oraș… blestemat! Blestemat să accezeze prin aleșii săi fonduri europene și să nu aibă parte de ele, ba mai mult, să plătească pagubele de la bugetul primăriei, așadar din banii contribuabililor.
Așa a fost cu Groapa. Unii spun că a fost a lui Stoica, dar nu a fost. A fost a lui Ionașcu, cel care a trimis un neisprăvit de viceprimar prin Slovacia, care viceprimar Băcanu pe numele său a venit de acolo cu ideea trăznită de a face o parcare subterană în buricul târgului, acolo unde pânza freatică ajunge uneori și la trei patru metri. „Beneficiind”, cu marea contribuție a celor de la ADR Sud Muntenia (pe vremea aia avea sediul la Târgoviște și nu la Călărași), de un constructor care a terminat prin a fi căutat de Interpol prin toată America, groapa a ajuns să fie o piatră de moară legată de gâtul lui Stoica, care (prost sfătuit) nu a avut curajul să stopeze acest proiect ce s-a dovedit a fi o gaură neagră în bugetul local.
În concluzie, Stoica a tras ponoasele de pe urmele lui Ionașcu și a lui Băcanu. Dar, tot răul spre bine, pentru că Stoica nu a mai îndrăznit să gândească vreun proiect cu finanțatre europeană. A îndrăznit, în schimb, cel care i-a luat locul, Mocioniu. Mocioniu care ne-a promis autobuze electrice (care întârzie să apară) și o pistă de biciclete pe arterele principale ale orașului. Un proiect venit din „gândirea” sa vastă, fără a se consulta cu cetățenii care l-au cocoțat în scaunul de primar și, mai ales, cu specialiștii care puteau să-l tragă de mânecă și să-i spună că va avea mari probleme cu parcările din Slobozia.
Ei, bine, Mocioniu s-a dus și a venit Soare. Și cum istoria se repetă, pista de bicilete nu mai este percepută ca fiind a lui Mocioniu, ci a lui Soare, care nici el nu a avut curajul să stopeze acest proiect care se va dovedi și el păgubos.
După ce va pleca și Soare, se pare că iar istoria se va repeta. Păi, nu pune el de-un proiect futurist la marginea orașului, acolo unde a impus deja comasarea a două licee ca să facă un campus ce nu va avea egal în marile orașe universitare ale țării? Și îl va a face. Proiectul zic. Proiect pe care-l va lăsa moștenire următorului primar. Și atunci, ca și acum, nimeni nu va mai spune că este Campusul lui Soare, ci al….
Ei, nu, gata, că ne apucăm de campanie electorală.
Nicolae TACHE
PS. În timp ce la Slobozia cade tencuiala pe de blocuri și Soare bulibășește circulația pe arterele orașului, primarul Laurențiu Șoncherete a întocmit un proiect pentru reabilitarea a zece blocuri de locuințe.