Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Aparatul de fotografiat Zeiss Ikon Tengoflex 85/16
Aparatul foto a evoluat enorm de-a lungul secolelor. În antichitate, grecii și chinezii utilizau principiul obscurității pentru a proiecta imagini pe peretele unei camere întunecate, dar nu au găsit o modalitate de a fixa aceste imagini. În secolul al XI-lea, omul de știință arab Alhazen a descoperit principiul camerei obscure, care permitea proiectarea unei imagini pe un ecran. În secolul al XV-lea, artistul italian Leonardo da Vinci a folosit și el principiul camerei obscure pentru a ajuta la crearea unor lucrări de artă mai precise.
Primul aparat foto a fost inventat în 1816, de către Nicéphore Niépce, un francez care a dezvoltat o tehnică de fixare a imaginilor pe plăci acoperite cu bitum. Acesta a fost primul pas către dezvoltarea fotografiilor permanente.
În 1839, Louis Daguerre, un alt francez, a prezentat un proces fotografic care a devenit cunoscut sub numele de Daguerreotipie. Această tehnică a fost prima care a fost capabilă să producă imagini cu o calitate ridicată și a devenit foarte populară în următorii ani. Apoi, la scurt timp, au fost dezvoltate mai multe tehnologii fotografice noi, cum ar fi negativul și pozitivul de hârtie, plăcile de sticlă și filmele fotografice. În secolul al XX-lea, fotografia a devenit din ce în ce mai accesibilă și a devenit o formă de artă populară și un mijloc important pentru documentarea istoriei și a evenimentelor importante.
În cele ce urmează, ne vom opri asupra unui aparat foto cu o prezență foarte rară în colecțiile celor pasionați. Este vorba despre aparatul Zeiss Ikon Tengoflex 85/16, produs la fabricile Zeiss Ikon din Dresda – Germania, în perioada 1941-1942. Aparatul este, de fapt, o cameră reflex cu două lentile, foarte rar văzută, care surprinde prin calitatea fotografiei. Creează cadre de 6 x 6 cm, pe un film de 120 de poziții. Are un obiectiv Frontar neacoperit (Goertz), cu obturator dublu. Există posibilitatea de a selecta una dintre cele două diafragme, f/11 și f/22, precum și una dintre cele două distanțe de focalizare, între 1-3 m. și 3 m.-infinit. Selectarea unei distanțe mai apropiate aduce o lentilă în poziția din spatele ansamblului obturatorului. Declanșatorul se află în partea de sus a camerei, ceea ce îl face foarte simplu de utilizat. Deschiderea capacului vizorului dezvăluie un vizor strălucitor, cu panouri pe fiecare parte, pentru a bloca lumina. Există două viteze de declanșare disponibile: instant (E) de 1/25 s și B (T). Pentru vizare, se desface capacul din partea superioară, iar prin lentila superioară a vizorului vom vedea și încadra imaginea. Prin acționarea declanșatorului, imaginea se impregnează pe filmul montat în interiorul camerei, deplasabil poziție cu poziție pe două role, prin roata de acționare poziționată în partea dreapta-sus a camerei, poziția filmului fiind marcată și putând fi urmărită printr-un vizor cu protecție la lumină, aflat pe spatele camerei.
Trecând la istoricul aparatului, vom aminti sursele care subliniază faptul că aparatul a fost produs într-o serie limitată, planurile pentru producerea sa erau încă înainte de război, dar dezvoltarea producției a durat din cauza conflictului în sine, astfel că s-a ajuns la producția de serie în 1941. Desigur, la acel moment, vânzarea și producția camerei a avut o scădere majoră și, cu siguranță, fabrica a anulat producția Tengoflex după doar câteva sute de seturi și le-a pus în stoc. Nu a fost pus la vânzare, printre alte motive, din cauza numărului redus de dispozitive produse. Câțiva ani mai târziu, cineva a venit cu ideea fericită de a schimba acele dispozitive uitate, care urmau să fie vândute, cu metal pentru a produce alte camere care ar putea fi vândute în serie. Așa a fost vândut pachetul complet de Tengoflex, către Suedia, prin subsidiara suedeză Zeiss Svenska Aktiebolag.
Revenind la aparatul de fotografiat amintit mai sus, precizăm că acesta a fost donat de către o familie cu simțul valorilor istorice din Slobozia, județul Ialomița și a fost folosit, de către familia aparținătoare, la realizarea a numeroase fotografii în casă, dar și a unor numeroase reportaje din deplasările familiei în țară și în străinătate, mare parte din acestea făcând acum parte din arhiva muzeului nostru.
Acest aparat, ca și alte tipuri de aparate foto, le puteți admira vizitând expozițiile muzeului nostru.
Vă așteptăm cu drag!
Text și foto: Muzeograf Adrian Stroe