Diplomația românească a avut „vârsta de aur” după Primul Război Mondial, pentru că la București erau oameni care aveau experiență și cultură meritocratică. Erau niște oameni, arată istoricul Adrian Cioroianu, „cu o putere de muncă incredibilă. Probabil că Take Ionescu era unul dinte cei mai talentați miniștri de externe pe care i-a avut România. Erau oameni cu educație și cu idei geniale. Dar cel mai remarcabil a fost, putem spune, Nicolae Titulescu”.
Diplomația din perioada interbelică a fost caracterizată de eforturile de consolidare a Marii Uniri din 1918 și de adaptare la noile realități politice europene. S-a urmărit crearea de alianțe și parteneriate strategice, în special cu Franța și Marea Britanie, pentru a ne asigura securitatea și integritatea teritorială. Un rol important a fost jucat de Regele Ferdinand și de diplomați precum Nicolae Titulescu, care au militat pentru o politică externă activă și echilibrată. În timpul regimului condus de Gheorghiu Dej, politica externă se caracterizează printr-o obediență totală față de direcțiile impuse de Moscova. Cu toate astea, elita politică a RPR a urmărit constant consolidarea strategiilor de independență economică a țării, din care se spera să derive gradual și o anumită independență politică. În aceste condiții, drumul către dizidență față de Moscova era deschis. Succesorul lui Dej, Nicolae Ceaușescu, de la bun început s-a opus soluționării violente a situației din Cehoslovacia. Acordurile de la Helsinki au coincis cu acordarea Clauzei Națiunii Cele Mai Favorizate din partea SUA.
Nu o să mergem în continuare cu toate aspectele de politică externă a României până în 1989 și încercăm să trecem în revistă meritele și competențele acelor mimiștrii de externe din perioadele respective, ale căror succese le revin în totalitate. România a avut la cârma afacerilor externe oameni mari, patrioți, profesionaliști legați total de interesele țării. Alexandru Djuvara, unchiul lui Neagu Djuvara, doctor în drept și ltiere la Sorbona, Mihail Kogălniceanu, diplomat și istoric cu studii la Paris, Titu Maiorescu, doctor în filozofie cu doctoratul la Berlin „Magna Cum Laude” , studii academice la Viena și Sorbona, Nicolae Titulescu, decanul diplomației românești, diplomat, prof.univ, jurist, om politic, singurul președinte beneficiar de două mandate la Liga Națiunilor Unite, George Macovescu, doctor în drept, membru al Legației Române la Londra, omul care l-a adus în țară pe pe Richard Nixon în prima vizită a unui președinte al SUA, Corneliu Mănescu, primul român în fruntea Adunării Generalea ONU, cel care s-a implicat în procesul de pace dintre Israel și Statele Arabe, academician Mircea Malița, filozof, cel care i-a sfidat pe ruși în 1963 la ONU. În 13 iunie 1978 Ștefan Andrei a fost cel care a organizat vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie, când Regina Elisabeta l-a plimbat cu caleașca prin Londra.
După 1989, tradiția a fost reluată, postul de ministru de externe să fie ocupat de personalități cu prestigiu internațional care s-au afirmat în diferite sfere culturale, între care istorici, specialiși în diferite domenii, diplomați de carieră. Teodor Meleșcanu, diplomat cu studii internaționale înalte la Geneva, doctor în științe politice și drept internațional, Lazăr Comănescu, diplomat, Andrei Marga, filozof, politolog, Titus Corlățean, jurist, studii aprofundate de drept internațional, Adrian Năstase, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice, facultatea de drept și sociologie, prof.dr.univ. Bogdan Aurescu, prof univ dr.de drept și istorie, Cristian Diaconescu, prof.univ. Drept, doctor în drept comercial. În prezent, Cristian Diaconescu este consilierul președintelui Nicușor Dan pe probleme de politică externă și se străduie să-l învețe regulile diplomației în politica externă. Până la alcătuirea actualului guvern, ministrul de Externe a fost Emil Hurezeanu. Făcând mai multe gafe de ordin protocolar, întârziind la poza de grup a Reuniuni miniștrilor de Externe de la Bruxelles din 25 aprilie 2025, neputând da explicații privitoare la ridicarea Vizelor Waiver de către SUA, a fost tras pe margine. Și apoi, să nu uităm că România a pierdut în fața Estoniei postul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Și astfel, după eșecul diplomației românești, Președintele Nicușor Dan și Prim Ministrul Ilie Bolojan, pentru a îmbunătăți situația Ministerului de Externe au acceptat propunerea USR ca funcția de ministru să fie ocupată de Oana Țoiu. Cu „o vastă experiență în diplomație”, absolventă a Colegiului„Constantin Carabuea” din Târgoviște, specializarea matematică-informatică, apoi Facultatea de Jurnalism a Universității din București. Având specializarea în matematică ar putea avea o colaborare bună cu Nicușor Dan, tot matematician, reușind prin aplicarea de logaritmi și funcții exponențiale să constate numărul de ambasadori, consuli și personal diplomatic încadrați politic sau, de ce nu, pe pile, fără o pregătire diplomatică. În momentul în care domnul Dan, care știe că politica externă nu este punctul forte al domniei sale, cum declară Crin Antonescu, își trage un ministru de externe așa cum l-a luat, oare asta înseamnă că ori pe președinte nu-l interesează politica externă, ori are o altă sursă de inspirație. „Degeaba ai astfel de diplome, dacă ele se potrivesc ca nuca-n perete pe noua funcție, nu al competenței. Ce competență minune, care să evite ridicolul, ar putea deține Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, ce califică USR, această grupare nevrotică, pentru asemenea pondere în Guvernul Bolojan?”, a declarat ziaristul Radu Banciu. Întrebată ce părere are despre Oana Țoiu, dar și despre Ionuț Moșteanu, care a ajuns Ministrul Apărării, politologul Alina Mungiu Pippidi a spus: „Sunt oameni pe care nu-i cunosc. Sunt oameni care nu au niciun fel de trecut profesional. Nu există niciun material de gândire conceptuală ale acestor persoane ”.
La fel ca orice instituție a statului român, diplomația a devenit o pepinieră de sinecuri, fie pentru odraslele lui Iohannis, fie pentru cei cărora partidul le răsplătește credința și obediența. Să vedem dacă Ilie Bolojan se ține de cuvânt pentru eradicarea incompetenței și a sinecurilor. Deocamdată, pentru că nu sunt bani, în loc de doi vicepremieri, acum avem cinci! Asta în timp ce SUA are doar un vicepreședinte. Vorba cântecului Corinei Chiriac: „E bine,bine, e foarte bine!”
Gheorghe Marinel