La Ciulnița, proiecte multe, cofinanțare locală pe măsură

* Dialog cu domnul Gheorghe Stelică, primarul comunei Ciulnița

* Comuna Ciulnița. Una cu o populație nu exagerat de mare, dar cu patru sate (Ciulnița, Poiana, Ion Ghica și Ivănești) întinse pe o suprafață mare și cu distanțe considerabile între sate. Cât de greu, sau, mă rog, de ușor a fost de gospodărit o astfel de comună aflăm dintr-un dialog cu domnul Gheorghe Stelică, primarul comunei.

Gazele naturale, secretul atragerii investitorilor

– Investițiile, izvorul unei dezvoltări pentru orice comunitate locală din județul nostru. Pe acest subiect vreau să dialogăm, domnule primar, și vă întreb direct: din investițiile anterioare ultimului mandat, care credeți dumneavoastră că au avut cel mai mare impact în rândul locuitorilor comunei Ciulnița?

– Gazul metan. Gazul metan, pentru că apa o poți aduce, canalizarea o poți face, asfaltarea o poți face, dar pentru gazul metan dacă nu ai condiții nu ai cum să-l aduci, în poarta omului. Gazul nu aduce numai civilizație întro comună, aduce și forță și locuri de muncă, pentru că, dacă ai și terenuri, cu această sursă primordială pentru a face ceva în viața privată există posibilitatea ca să faci mai ușor o investiție. După gazul metan urmează asfaltarea, pentru că este vorba de siguranță (oricând te poți mișca repede să ajungi unde ai nevoie și acces la tine mai ușor, pentru alimentație publică, pentru intervenții de urgență) și de confort. Canalizarea ar fi pe locul patru, pentru că pe locul trei este apa.

Dar, repet: în momentul în care a venit gazul, cererea pentru concesionarea locurilor de casă în cartierul nou a crescut extraordinar de mult. Nu avem localități în Ialomița, cel puțin eu nu știu, care să aibă posibilitatea, cum au avut cetățenii care s-au racordat la început, să li se aducă gratis gazul la poartă. S-a făcut o extindere de rețea de gaze în tot satul Ion Ghica și șaizeci de branșamente gratuite aduse la poartă. Acum oamenii fac cerere să se lege la rețeaua de gaze. Comunitatea nu a plătit un leu, nici statul nu a plătit un leu, nici de la bugetul local vreun leu. Totul pe bani privați. Când a venit gazul în Ciulnița a venit pentru că a avut un consumator important: Clen Tech-ul. Din cauza consumului masiv de gaz el a putut să investească ca rețeaua să meargă și către populație. Ei au spus de când au venit aici: noi ne dezvoltăm odată cu localitatea, nu legăm consumatorii individual, ne legăm în conducta comunei. Noi am făcut proiectul. Asta am făcut. Acesta a fost scos la licitație, am adus la discuție operatorul de gaz și constructorul fabricii. Au discutat între ei, ca să se pună de acord că întradevăr se va face investiția. Așa a pornit toată treaba. Urmare a discuțiilor de atunci, ei au spus că nu se vor da deoparte și, iată, au băgat gaz și în Ion Ghica.

Rețeaua de canalizare, aproape de finalizare în toate satele comunei

– Vreau să continuăm dialogul nostru cu proiectele promovate și aflat în diverse stadii de derulare în ultimii trei ani și jumătate, care au avut finanțare locală, județeană, națională sau europeană…

– Cu bani de la bugetul local am avut în primul rând coparticipările la anumite proiecte, dar și unele (poate nu așa sume mari) cu bani doar din bugetul local, dar importante pentru un anume segment al comunității. Pentru copii în special, un loc de joacă cu suprafață de protecție în curtea grădiniței. Un miliard și două sute de lei nu sunt bani puțini. Am ajuns la faza de a avea documentații pentru proiecte cu finanțare externă, dar ca să poți avea proiecte în derulare…

– Cu cât ai mai multe proiecte, coparticiparea este mult mai consistentă…

– Exact. Avem documentații făcute pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, la școala gimnazială, căminul cultural de la Ghimpați, pentru modernizarea iluminatului public, dar și pentru două stații de încărcare autoturisme electrice, proiecte finanțate prin Agenția Fondului de Mediu. Sau, avem pe Anghel Saligny două proiecte care sunt contractate și în derulare, extindere rețea de canalizare în Ciulnița și în Ion Ghica, capete de rețea și suplimentarea cu cămine vacum pentru racordarea populației în continuare la canalizare.

– În ce stadiu se află canalizarea?

– Cu aceste două proiecte de canalizare populația din cele două sate are posibilitatea să se racordeze la rețeaua de canalizare. Am plătit documentațiile, aprobările, am ajuns în faza de a deconta o parte la proiectare pentru canalizare. Ivăneștiul nu are posibilitatea să se lege la rețeaua de canalizare. Ivănești și Poiana sunt sate de moșneni, care au avut suprafețe generoase ale curților. Ca să legi o stradă de la un capăt la altul ai șase sute de metri și trei case! Nu este rentabilă o rețea de canalizare. Ivăneștiul este abordat altfel, pe grupuri de imobile care vor fi racordate la fose comune.

Finanțările prin ADI Ialomița, o oportunitate care nu a fost ocolită

– Asfaltarea?

– Urmează să primim bani pentru partea de asfaltare. Cu acest proiect vom asfalta toate drumurile din Ion Ghica și Ivănești. Mai rămân anumite străzi în Poiana și Ghimpați. La Poiana avem acum pregătit un proiect pe care-l depunem la ADI Ialomița pentru un drum comunal între două străzi, drum care va ușura transportul în comun pe acea zonă.

– În anii anteriori, ați mai avut proiecte prin ADI?

– Sigur. Am făcut un kilometru de drum asfaltat în Poiana pe strada Primăverii, de la DC 52 prin fața vechiului sediu al școlii biserică, continuare pe Mihai Eminescu și pentru o porțiune de aproximativ patru sute de metri pregătim proiectul de care vorbeam. ADI vine cu trei sute de mii, vom avea și o contribuție de la bugetul local. Tot din bugetul local am alocat bani pentru reparații pe o porțiune de drum asfaltat în 2011, anul acesta vom aplica al doilea strat de asfalt și pe cealaltă porțiune, 650 de metri, pentru ca anul viitor să intervenim pe alt drum comunal cu al doilea strat de asfalt pe opt sute de metri.

– Și totuși, revin: foarte multe sume alocate din bugetul local! Cum reușiți?

– Nu stăm nici noi pe roze, avem acum cheltuieli neprevăzute, pentru că au venit toate proiectele grămadă. Noi ne așteptam să intre proiectele pe rând în așa fel încât costurile pentru partea de contribuție locală să fie într-un anumit ritm. În aceste condiții, este un efort mare. Așteptăm să se găsească o modalitate de sprijin, să se creeze un fond de la care noi să ne putem împrumuta, pentru că așa am susținut proiectele făcute până acum. Am luat credit 11 miliarde de la CEC pentru canalizare, am luat credit de la finanțe trei miliarde. Așa ar fi nevoie și acum, pentru a se debloca și pentru noi, pentru că există un fond, dar numai pentru proiectele care sunt în derulare cu finanțare externă.

Bani europeni pentru asfaltarea drumului de pe ruta ocolitare a celor patru sate

– Proiecte cu finanțare europeană?

– Nu mai avem decât pe un parteneriat cu un ONG un proiect cultural, important pentru comunitate pentru că se dorește implicarea societății civile în politicile publice pe care le facem în zona noastră. În anii anteriori am avut prin POCU pentru reabilitarea școlii, prin GAL pentru dotarea serviciului de situații de urgență și achiziționarea mașinii de la salubrizare, am amenajat două parcuri în Ciulnița prin GAL și AFIR. Unde am întâlnit o oportunitate să ne încadrăm și să accesăm bani europeni am făcut-o. Acum avem în vedere întocmirea unui proiect (se pretează pentru finanțări europene) pentru a continua ruta ocolitoare pe care am început-o de la Ghimpați și până la ieșire din Ciulnița, avem un drum (pe măsura 125) de 20 de kilometri pietruit pe terenul din extravilan, iar acum dorim să-l modernizăm, să-l asfaltăm. Îi vom schimba încadrarea și-l introducem în intravilan ca drum comunal, pentru că leagă toate satele comunei.

– Ați avut intenții generoase pentru podul de peste Ialomița…

– Pentru a-l putea face tot pe fonduri europene trebuie să căutăm să ne asociem cu Perieți-ul, iar pe urmă să găsim un sprijin și la Consiliul Județean, pentru că leagă DJ-ul de DN.

Construcția Centrului Medical și noului sediu al primăriei a intrat în… linie dreaptă

– Sediul primăriei…

– Am depus pentru început prin CNI proiect pentru căminul cultural, numai că, până a fost scos la licitație au apărut acele creșteri de prețuri. A fost scos la licitație de două ori, nu s-adjudecat. Acum îi facem o reevaluare și o să-l scoatem din nou la licitație. Al doilea a fost depus proiectul pentru Centrul Medical, care va fi realizat chiar la intrare în Ciulnița, în cartierul nou. Contractul este semnat, constructorul a semnat execuția, termenul de finalizare este iulie anul viitor. Al treilea, sediul administrativ.

Nu mai aveam posibilitatea desfășurării activităților în birourile existente, nemaivorbind de arhivă. Finanțându-se și astfel de investiții, n-am ratat oportunitatea de a face documentația, de a o depune și a fost aprobată. A fost scoasă la licitație, iar acum deja în spatele părimăriei s-a făcut organizarea de șantier. O vom lua de la zero, se demolează vechea clădire și se va construi un sediu nou. La școală avem partea noastră de cofinanțare, la căminul de la Ghimpați va fi o cofinanțare mai mare, pentru că acolo nu se finanța grupul sanitar. Este un fel de corset care strânge bugetul și noi lucrăm într-o anumită tensiune, dar sperăm să ne descurcăm. Ca să poți avea investiții în zonă, trebuie să ai toate utilitățile pregătite. Cel mai mult și mai mult calea de acces este principalul. Suntem încorsetați în sensul că avem niște condiții, firești: în momentul în care vrei să modernizezi un drum trebuie să ai și canalizare, ca să nu vii să strici un drum modernizat. Dar se pune întrebarea: Dacă pui condiție la canalizare ca să-i racordezi pe toți, altfel nu ai punctaj și nu câștigi, cum îl determini pe om să se racordeze? Îi faci baie și-n casă?

– Mai aveți gospodării neracordate la canalizare?

– Sigur că da, sunt cei care nu au posibilități. Nu există decât cu credit și ca să poți să te creditezi trebuie să ai de lucru, sa ai de lucru înseamnă să existe investiții. Numai că, vedeți, noi ne omorâm investițiile, că așa suntem noi, nu avem viziune pentru a face ceva și totodeauna sunt nemulțumiți de ceea ce face celălalt, dar noi nu facem nimic.

Se scot la licitație noi locuri de case în cartierul nou

– Elemente pe care nu le-am abordat?

– Ne preocupă starea bazei sportive (a stadionului) și a terenurilor de sport. Bunăoară pe POCU am făcut terenul de sport din curtea școlii, iar din fonduri locale am modenizat stadionul și am schimbat suprafața de joc a terenului sintetic.

Avem de asemenea în execuție (este spre finalizare) un proiect prin PNDL pentru extinderea rețelei de canalizare în cartierul nou, la care se lucrează deja pentru legătura între rețeaua existentă și rețeaua din cartier. S-a adus curent în zonele în care vor fi amplasate căminele pentru pompele de repompare…

– Cam câte gospodării sunt în cartieul nou?

– Avem acolo o sută de loturi, din care în acest moment sunt ocupate vreo șaizeci. Vom avea în curând o licitație pentru alte șaptesprezece loturi din cele rămase libere.

Nicolae TACHE